„Stalinism pentru eternitate”, Vladimir Tismăneanu

Stalinism pentru eternitate„În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu consacră un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împleteşte strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Prin stilul pasionat al analizelor sale, el încearcă să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)

„Vladimir Tismăneanu este un Marcel Proust al comunismului românesc.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)

„Rodul a douăzeci şi cinci de ani de reflecţie pe marginea comunismului românesc, volumul lui Vladimir Tismăneanu este sortit clasicizării: cea mai profundă şi bine informată istorie a sectei iluminate bolşevice din România de la origini până azi, cartea de faţă e o veritabilă capodoperă.“ (Mircea MIHĂIEŞ)

„Comunismul a fost o experienţă esenţială a secolului XX, o experienţă pe cât de coşmarescă, pe atât de importantă. Comunismul ne-a marcat pe toţi, ne-a mutilat pe toţi. Încă nu dispunem de o istorie integrală a partidului comunist polonez. Nu s-a scris încă – în pofida multor publicaţii preţioase – o istorie profesionistă a guvernelor comuniste din ţara noastră. Vladimir Tismăneanu, reputat istoric si analist româno-american, a scris o istorie a comunismului din România care se citeşte dintr-o singură suflare. În fond, această istorie este varianta românească a destinului nostru comun, am putea chiar spune – e Polonia reflectată în oglinda strâmbă a lui Dracula.“ (Adam MICHNIK)

„Stalinism pentru eternitate este prima sinteză remarcabilă de istorie a comunismului autohton, care îmbină adecvat trei mari categorii de izvoare istorice: documentele de arhivă, sursele deschise (documentele de partid), mărturiile orale. Se adaugă explorarea unei impresionante literaturi de specialitate, care plasează comunismul românesc în contextul său est-european şi îi surprinde evoluţia în conexiune cu desfăşurările de la Moscova şi din întreg spaţiul sovietic. Nu în ultimul rând, este o istorie a comunismului din România cu o puternică dimensiune comparatistă.“ (Cristian VASILE)

„Această carte e rezultatul a circa 25 spre 30 de ani de pasiune, aproape obsesie, în sensul bun, de scormonire a trecutului. Atunci când am început să mă ocup de comunismul românesc, se ocupa şi el de mine, drept care am plecat din România şi am lăsat o ţară şi o familie aici. Stalinism pentru eternitate este încununarea unui proiect ştiinţific şi în egală măsură încununarea unui proiect moral. Am convingerea că a cunoaşte ce s-a petrecut în secolul XX – comunismul în general, comunismul în particular, fascismul, totalitarismul –, a cunoaşte aceste tragedii este o obligaţie morală, pentru o umanitate care doreşte să iasă din coşmar.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

„O îmbinare de rigoare ştiinţifică, mânie şi durere, Stalinism pentru eternitate explică de ce îi este atât de greu României să devină o ţară normală.“ (David-Pryce JONES)

„E Biblia istoriei comunismului românesc. Ar putea fi, totodată, un foarte bun punct de plecare pentru o dezbatere despre trecutul comunist al României. Un trecut încă neasumat, din păcate.“ (Cristian PĂTRĂŞCONIU)„Numele lui Vladimir Tismăneanu este sinonim cu analizele pătrunzătoare despre politică în Europa de Est şi Centrală în secolele XX şi XXI, iar această carte nu este o excepţie. Deşi, în limba engleză, lucrările unor Ghiţă Ionescu, Robert King şi, în special, Michael Shafir au contribuit în chip major la istoria P.C.R., Tismăneanu, prin concentrarea asupra acestei formaţiuni, ne oferă primul studiu care explorează corelaţiile istorice şi structurale dintre comunismul românesc şi evoluţiile din perioada postcomunistă. O subtilă examinare a naturii şi dinamicii comunismului românesc, ca şi a fluctuaţiilor politice specifice tranziţiei dinspre socialismul de stat către o democraţie incipientă, cartea sa oferă o bază inestimabilă pentru orice studiu comparativ al ieşirii din comunism în Europa Centrală.“ (Dennis DELETANT)

„Autorul reuşeşte aici mai mult decât o simplă investigaţie analitică a odiseei politice a Partidului Comunist Român. El examinează şi identifică etosul neobişnuit al acestuia: dimensiunile sociale, psihologice şi experimentale şi exprimarea în plan politic a statutului său de partid paria.“ (Ken JOWITT)

VLADIMIR TISMĂNEANU (n. 4 iulie 1951, Brașov) a studiat sociologia și și-a susținut în 1980 doctoratul în filozofie la Universitatea din București cu o teză despre teoria critică a Școlii de la Frankfurt. A părăsit România în septembrie 1981 și a locuit un timp la Paris și la Caracas. Din septembrie 1982 trăiește în Statele Unite.

Categorie: carte
Titlu: Stalinism pentru eternitate
Subtitlu: O istorie politică a comunismului românesc
An aparitie: 2014
Ediție: revăzută şi adăugită
Pagini: 456
Format: 15×22,5 cm
ISBN: 978-973-50-4424-4

Cumpara de aici

„Soacre si nurori. La cine este cheia?”, Aurora Liiceanu

Editura Polirom va invita duminica, 22 iunie, la ora 17.00, la Libraria Humanitas de la Cismigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucuresti), la o intilnire cu Aurora Liiceanu, prilejuita de lansarea celui mai recent volum al sau, Soacre si nurori. La cine este cheia?, aparut de curind in seria de autor a editurii, si in editie digitala. La evenimentul de lansare vor participa, alaturi de autoare: Elisabeta Lasconi, Simona Chitan, Iuliana Alexa.

Soacre si nurori. La cine este cheia? se numara printre cele mai bine vindute titluri Polirom la recent incheiata editie Bookfest 2014, informeaza editura.

Relatia dintre soacre si nurori a fost dintotdeauna subiect de glume, dar si de discutii serioase. O regasim in povestile populare si in zicatori, in romane si in show-uri TV, unde, in general, soacra apare ca un personaj negativ, iar nora, ca o victima. Rivalitatile si conflictele soacra-nora, care nu de putine ori duc la violenta, ii preocupa si pe psihologi, psihanalisti, sociologi si antropologi. Apelind la surse dintre cele mai diverse, de la literatura stiintifica la povesti reale, Aurora Liiceanu analizeaza acest raport complicat dintre doua femei care concureaza pentru dragostea aceluiasi barbat: una ca mama care nu vrea sa-si piarda copilul, cealalta ca partenera care si-l doreste doar pentru ea.

Aurora Liiceanu, doctor in psihologie, a lucrat in cercetare si a predat psihologie la diferite universitati din Bucuresti, dar si la UQAM (Canada) sau EHESS (Franta). In prezent, este cercetator senior la Institutul de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu-Motru” din cadrul Academiei Române. De aceeasi autoare, la Editura Polirom au mai aparut: Ranile memoriei. Nucsoara si rezistenta din munti (2003, 2012), Prin perdea (2009, 2012), Rendez-vous cu lumea (2010, 2012), Patru femei, patru povesti (2010, 2011), La taifas (2010, 2012), Viata nu-i croita dupa calapod (2011), Cuvinte incrucisate (2012), Supuse sau rebele. Doua versiuni ale feminitatii (2013) si Legaturi de singe. Povestea Ioanei (2013).

Seara japoneza dedicata romanului Maestrul de go de Yasunari Kawabata la Libraria Humanitas de la Cismigiu

Marti, 24 iunie, ora 19.00 sunteti aşteptati la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o nouă seară japoneză dedicată romanului „Maestrul de go” semnat de scriitorul nipon Yasunari Kawabata, aflat la o nouă ediţie în colecţia Raftul Denisei la editura Humanitas Fiction. Invitaţi la dezbatere sunt Magda Ciubăncan, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Limbă Japoneză din România, Dragoş Nicolaescu, antreprenor, unul din cei mai apreciaţi oameni de bussiness din Romania dar şi un înfocat practicant şi susţinător al jocului de go, Mirela Murgescu, profesor universitar al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti şi Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universităţii Româno-Americane. Moderatorul întîlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. În partea a doua a evenimentului publicul va asista la o demonstraţie de go, realizată cu ajutorul Federaţiei Române de Go.

Kawabata considera Maestrul de go cea mai bună scriere a sa. De altfel, este şi cartea la care a lucrat cel mai mult: deşi evenimentele narate au avut loc în 1938, iar Kawabata a consemnat într-o amplă serie de articole, comandate de o importantă publicaţie japoneză, toate amănuntele partidei legendare dintre maestrul de go şi tânărul pretendent la titlu, romanul vede lumina tiparului abia în 1954. Timp de şase luni, doi adversari se înfruntă precum doi maeştri ai artelor războiului. Unul din ei, Shusai, este maestrul invincibil, care joacă partida de adio. Celălalt, tânărul Otake, este avid de glorie. Piesele sunt pietre albe şi negre, dar jocul este traversat de nenumărate nuanţe subtile. În izolarea unui han tradiţional, în mijlocul unei grădini japoneze, maestrul se agaţă cu ultimele puteri de filozofia tradiţiei. Dar, dincolo de acest sanctuar, câmpurile de orez sunt străbătute de şine de tren, iar cerul de mătase este brăzdat de avioane: timpurile s-au schimbat. Iar tânărul său adversar are de partea lui nu doar energia tinereţii, ci şi nerăbdarea şi cruzimea istoriei care îşi împlineşte mersul.

„Kawabata analizează relaţiile umane cele mai complicate în imagini delicate ca ale unui haiku.“ (The Times Literary Supplement)

Yasunari Kawabata s-a născut la Osaka, în 1899. În 1924 a absolvit Universitatea Imperială din Tokyo. A debutat în 1925, şi doi ani mai târziu a devenit cunoscut prin nuvela Dansatoarea din Izu (Izu no odoriko; Humanitas Fiction, 2008), iar în 1948 şi-a câştigat definitiv notorietatea cu romanul Ţara zăpezilor (Yukiguni; Humanitas, 2007). Este primul scriitor japonez care primeşte Premiul Nobel, în 1968, motivaţia juriului fiind „măiestria lui literară, care exprimă cu mare sensibilitate esenţa spiritului japonez”. S-a sinucis în aprilie 1972, la mai puţin de doi ani după moartea prietenului său, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute cărţi ale sale se numără O mie de cocori (Sembazuru, 1952; Humanitas, 2000), Maestrul de go (Meijin, 1954; Humanitas Fiction, 2007; 2014), Lacul (Mizuumi, 1954; Humanitas Fiction, 2012), Sunetul muntelui (Yama no oto, 1954; Humanitas, 2010), Frumoasele adormite (Nemureru bijo, 1961; Humanitas, 2006; 2009), Vechiul oraş imperial (Koto, 1962; Humanitas Fiction, 2009) şi Frumuseţe şi întristare (Utsukushisa to kanashimi to, 1964; Humanitas, 2000; Humanitas Fiction, 2013).

Concursul national de design de carte ‘Cele mai frumoase carti din Romania’ 2014

Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură în parteneriat cu Asociaţia Editorilor din România lansează Concursul naţional de design de carte, ediţia a III-a. „Cele mai frumoase cărţi” este un proiect cultural cu desfășurare anuală, dedicat designului de carte, dimensiunii artistice a cărţii văzută ca obiect. Proiectul reinstituie designul de carte ca reper în relația cititorului cu cartea.

Înscrierile au loc până pe data de 29 august, informeaza organizatorii. Editurile, graficienii sau designerii de carte din România şi Republica Moldova pot înscrie cărţi apărute în ultimul an în concursul naţional de design de carte. Regulamentul care descrie condiţiile de participare şi formularul de înscriere pot fi accesate la adresele: http://celemaifrumoasecarti.ro/regulament/ şi la http://celemaifrumoasecarti.ro/formular-inscriere-2014/

Jurizarea va avea loc în perioada 10-24 septembrie, iar juriul va selecta minimum 25 de cărţi frumoase care vor fi prezentate publicului într-o expoziţie itinerantă. Toate cărţile selectate de juriu vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World”. Juriul din acest an va acorda următoarele distincții: Premiul I, Premiul II şi Premiul III, precum și premii speciale – Premiul pentru ilustraţie, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru tânăr designer, Premiul pentru carte de artist (categorie specială cu lucrări jurizate separat). Fondul de premiere este de 5.000 de lei. Premiul pentru tânăr designer constă în susținerea unei deplasări la un târg internațional de carte în străinătate. Membrii juriului sunt: Arina Stoenescu, Timotei Nădășan, Daniela Chiorean, Alexe Popescu, Anca Mihuleț și un specialist din Franța. Participarea acestuia este posibilă prin contribuţia Institutului Francez din Bucureşti. Specialistul din Franța va susține și o conferință adresată profesioniștilor din mediul artistic și editorial.

Expoziția „Cele mai frumoase cărţi 2014” va fi inaugurată la București la începutul lunii octombrie. Cărțile vor fi prezentate și la Târgul Internaţional de carte de la Frankfurt în pavilionul României. În proiect sunt programate o serie de expoziții cu cărți câștigătoare în cadrul celor trei ediții la București, Cluj-Napoca, Iași, cât și la Târgurile Internaţionale de Carte de la Göteborg (septembrie) şi Barcelona (octombrie).

În cadrul ediţiei 2013, juriul a selectat 39 de volume şi a acordat 8 premii. „Cele mai frumoase cărţi 2013” pot fi răsfoite la Institutul Francez din Bucureşti în perioada 16 iunie – 7 iulie 2014, într-o expoziţie care include şi 9 cărţi obiect realizate de artista Sophie Calle.

Cărţile selectate de juriu la a doua ediţie au mai fost expuse în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, iar în străinătate au fost prezentate la târgurile internaţionale de carte: Frankfurt (octombrie 2013), „Best Book Design from all over the World” la Târgul de Carte de la Leipzig / Stiftung Buchkunst (martie), Salon du Livre Paris (martie), ICR Londra (aprilie).

Programul lansari de carte la Bookfest 2014

Bookfest 2014 prilejuieste lansarea multor titluri de carte avand ca autori celebritati din viata publica. Iata titlul cărților și programul lansărilor volumelor semnate de Emil Hurezeanu, Mircea Diaconu, Radu Paraschivescu, Florian Bichir și Gabriel Liiceanu.

JOI, 29 mai

17.30-19.00 CURTEA VECHE PUBLISHING

Lansarea volumului Visuri și secrete. Emil Hurezeanu în dialog cu Danuta Wałęsa și Piotr Adamowicz.

Participă: Danuta Wałęsa, Piotr Adamowicz, Leszek Biały, Ștefania Nalbant.

Moderator: Emil Hurezeanu.

VINERI, 30 mai

18.30-19.00 EDITURA POLIROM

Lansare de carte: Şugubina, de Mircea Diaconu.

Invitați: Bianca Burţa-Cernat, Bedros Horasangian.

Moderator: Claudia Fitcoschi.

SAMBATA, 31 mai

12.30-14.00 EDITURA EIKON

Lansările volumelor Maşina de ucis amintirile. Istorii pentru mai târziu, de Florian Bichir;

13.00 EDITURA HUMANITAS MULTIMEDIA

Lansare audiobookuri: Continentele insomniei. Cioran şi Dumnezeu, de Gabriel Liiceanu (în lectura lui Gabriel Liiceanu) și Cartea lui Iov, în lectura lui Andrei Pleşu

Invitați: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu.

13.30 EDITURA HUMANITAS

Lansarea noului volum semnat Radu Paraschivescu, Muşte pe parbrizul vieţii.

Invitați: Andrei Pleşu, Radu Paraschivescu.

16.30 EDITURA HUMANITAS

Lansarea volumului Ce-am făcut când am tăcut, de Andreea Esca.

Invitați: Andreea Esca, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea.

„Familia Casassovici. 1810-1976. Cinci generatii in Romania”, de Dan Cassasovici

Lansarea volumului Familia Casassovici. 1810-1976. Cinci generaţii în România de Dan Cassasovici, aparut de curand la editura Vremea, va avea loc miercuri, 14 mai, ora 19.00, la librăria Humanitas Kretzulescu. La evenimentul de lansare, volumul va fi prezentat de Mihai Dimitrie Sturdza, Gabriel Liiceanu, Dan Casassovici şi Silvia Colfescu.

Volumul Familia Casassovici este saga unei familii, revelatoare pentru înţelegerea rolului clasei medii care, prin muncă cinstită, perseverenţă şi hotărâre, a făurit România, aşa cum devenise ea înainte de al Doilea Război Mondial. Prin munca şi inventivitatea acestor oameni, în mai puţin de un secol, România a sărit din feudalism direct în capitalismul avansat, devenind, înainte de război, o ţară avansată economic, care depăşea Grecia sau Portugalia. Această clasă medie ne lipseşte acum, decimată şi izgonită de comunism şi imposibil de refăcut în condiţiile de corupţie şi de suprataxare a muncii cinstite, generate de autorităţile noastre.

Gala „Bun de Tipar” – decernarea premiilor de excelență ale industriei de carte din România

Joi, 15 mai, începînd cu ora 18.00, la Biblioteca Națională a României, va avea loc decernarea premiilor de excelență ale industriei de carte din România, în cadrul celei de a III-a ediții a Galei „Bun de Tipar”, informeaza organizatorii. 

Competiția, la care anul acesta s-au înscris peste 120 de instituții și peste 700 de proiecte – o creștere semnificativă față de ediția anterioară –, a fost jurizată de o echipă formată din 10 specialiști, avîndu-l drept președinte pe Mircea Martin, critic și teroretician literar, eseist și editor. 

Spectacolul de decernare a premiilor celei de a III-a ediții a Galei Industriei de Carte din România va fi prezentat de Irina Păcurariu, una dintre cele mai credibile și mai carismatice jurnaliste de televiziune din România. Scenografia este realizată de artistul plastic Adeline-Andreea Bădescu. Începînd cu această ediție, competiția are propriile trofee, realizate de artiștii plastici Eugen Ilina și Laurențiu Midvichi. 

Televiziunea națională, unul dintre cei patru mari susținători ai evenimentului (alături de AFCN, ARCUB și Ministerul Culturii), va înregistra întreg spectacolul, urmînd să dedice o emisiune Galei – sîmbătă, 24 mai, de la ora 10.00, pe TVR 1. 
Accesul la Gală se face pe bază de invitație.

Bun de Tipar – Gala Industriei de Carte din România este un proiect inițiat în mai 2012, de agenția Headsome Communication și Asociația Editorilor din România.

Targul International ‘Lumea Cartii’ de la Praga

România va participa la cea de-a 20-a ediţie a Târgului Internaţional ‘Lumea cărţii’ de la Praga, eveniment care se desfăşoară în perioada 15-18 mai 2014. Potrivit Agerpres, scriitorii invitaţi de Ministerul Culturii la această ediţie a Târgului de Carte de la Praga sunt Emil Brumaru, Ioan T. Morar, Lavinia Bălulescu şi Krista Szocs.

Dezbaterile şi lecturile la care vor participa, alături de importanţi scriitori cehi, vor fi moderate de traducătorii Libuše Valentova, Jiri Nasinec şi Jitka Lukesova, nume de rezonanţă în mediul cultural ceh.

Invitaţii Institutului Cultural Român cu această ocazie sunt scriitorii Bogdan Suceavă şi Ileana Cudalb. Literatura română este cunoscută şi apreciată în Cehia, România fiind în urmă cu doi ani ţara invitată de onoare a Târgului Internaţional ‘Lumea cărţii’ de la Praga.

Standul Romaniei este organizat de Ministerul Culturii, iar programul cultural organizat de aceeaşi instituţie, în colaborare cu ICR Praga.

Programul evenimentelor se întinde pe întreaga durată a târgului.

Astfel, joi, 15 mai, scriitoarele Lavinia Bălulescu şi Ileana Cudalb, alături de scriitoarea cehă Markéta Hejkalová, vor participa la dezbaterea ‘Scrierea sinelui’, moderată de Jitka Lukesova.

Vineri, 16 mai, la standul naţional va avea loc lansarea ediţiei cehe a cărţii ‘Venea din timpul diez’ de Bogdan Suceavă, în traducerea lui Jiri Nasinec, laureat al premiului ‘Magnesia Litera’ în Cehia, în 2007, pentru traducerea romanului ‘Simion Liftnicul’ de Petru Cimpoeşu.

Sâmbătă, 17 mai, la standul României cei şase autori români prezenţi la Praga – Emil Brumaru, Lavinia Bălulescu, Ileana Cudalb, Ioan T. Morar, Bogdan Suceavă, Krista Szöcs – vor susţine lecturi din cele mai recente cărţi ale lor.

Duminică, 18 mai, Emil Brumaru şi Václav Danìk vor susţine lecturi de poezie, urmate de o dezbatere, moderatoare fiind doamna Libuse Valentova. De asemenea, prozatorii Ioan T. Morar şi Bogdan Suceavă, alături de prozatorul ceh Roman Ráž, vor participa, duminică, la dezbaterea ‘Istorie şi ficţiune’.

Târgul Naţional al Cărţii de Poezie şi Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti 2014

Târgul Naţional al Cărţii de Poezie şi Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti va avea loc în perioada 14 – 18 mai şi are ca scop reintroducerea în spaţiul public a conceptului de poezie contemporană vizibilă şi interactivă.

În 2014, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP) se află la a cincea ediţie, iar poezia, cartea de poezie, poeţii şi revistele de cultură care publică poezie vor fi protagonişti ai unui eveniment inedit în spaţiul românesc postdecembrist, un festival ce pune la loc de cinste creaţia poetică, marcă identitară a oricărui spaţiu cultural veritabil.

De cealaltă parte, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) se află la cea de-a doua ediţie şi îşi propune să aducă în faţa publicului românesc poeţi veritabili, vizibili, influenţi din spaţiul european, care pot oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan şi care, prin interacţiune cu publicul autohton, pot sugera o panoramă corectă, la zi, a fenomenului poetic viu.

Autorii străini invitaţi la FIPB sunt poeţi cunoscuţi şi influenţi în cultura lor nativă, au volume traduse în mai multe limbi de circulaţie, sunt redactori şi colaboratori ai unor reviste şi platforme culturale de impact.

Potrivit organizatorilor, TNCP şi FIPB, dincolo de miza reintroducerii în spaţiul public a ideii de poezie contemporană vizibilă şi interactivă, sunt două festivaluri simultane care au apărut din necesitate. Bucureştiul se numără printre singurele capitale europene care nu au avut un festival de poezie de mare amploare până în urmă cu cinci ani, iar TNCP şi FIPT au venit să suplinească acest deficit major, care pune poezia ca gen literar, dar şi poeţii, în spaţii periferice de promovare.

La primele patru ediţii ale TNCP au participat peste 170 de poeţi români contemporani, numărul trecând de 200 odată cu cea de-a cincea ediţie, din 2014.

Printre participanţii la ediţia de anul acesta se numără Yolanda Castano (Spania), Ana Brnardić Oproiu (Croaţia), Dénes Krusovszky (Ungaria), Peter Rácz (Ungaria), Adam Borzič (Cehia), Marko Pogacar (Croaţia), Andrea Inglese (Italia), Jana Putrle Srdic (Slovenia), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Alexandru Vakulovski (Republica Moldova), Hose Pablo (Republica Moldova).

Organizatorii principali ai evenimentului sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) şi Asociaţia Euro CulturArt, iar coorganizatori sunt Institutul Cultural Român şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

Top 6 cele mai bune carti pentru dezvoltarea personala

Un blogger de la Business Insider a alcătuit un top al celor mai bune lecturi pentru dezvoltarea personală, cărţi mai puţin populare, care au totuşi un impact puternic pentru cititor.

1. ”Maxime şi Reflexii (Collected Maxims and Other Reflections)” , de La Rochefoucauld, o carte care analizează comportamentul uman. Maximile şi reflectiile sale au influenţat personalităţi precum Nietzsche, Voltaire, Proust, de Gaulle sau Conan Doyle. Rochefoucauld suregează ca în timpul lecturii, ”cititorul să citească ca şi când niciun maxim nu I s-ar aplica, el fiind singura excepţie”. ”Cu siguranţă, pe urmă cititorul va fi primul care le va adopta”, a adăugat scriitorul.

2. Cele 48 de legi ale puterii, de Robert Greene. Cartea enunţă o serie de principii simple, care au fost validate de-a lungul timpului, putând ajuta pe oricine este la început de carieră.

3. ”Xenophon’s Cyrus the Great: The Arts of Leadership and War”, de Xenophon, un istoric grec, elev al lui Socrate. Cartea este de fapt biografia lui Cirus Cel Mare, plină de lecţii de leadership, care ar putea ajuta tinerii manageri sau viitorii lideri.

4. „Letters From a Self-Made Merchant to His Son”, de George Horace Lorimer. O colectie de 20 de scrisori de la un antreprenor pentru fiul sau constituie cele mai spectaculoase sfaturi.

5. „Models of My Life”, de Herbert Simon. Cartea este de asemenea o autobiografie, a laureatului premiului Nobel Herbert Simon. Cartea tratează modul acestuia de a privi lucrurile, într-un mod general într-o lume în care tendinţa se îndreaptă către o specializare continuă.

6. „Meditations”, de Marcus Aurelius. Una dintre cele mai importe cărţi ale antichităţii, scrisă de un împărat-filosof roman. Cartea este un ghid simplu pentru viaţă, care nu a fost niciodată destinat publicării, scris initial pentru el însuşi.