AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘aba’
ABÁ^1 interj. (Înv.) (În propoziţii interogative) exprimă mirarea sau atrage atenţia cuiva când i se vorbeşte. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abac’
abác s. n. 1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele. 2. nomogramă. (< fr. abaque, lat. abacus) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abaca’
abáca s. f. cânepă de Manilla. (< sp. abaca) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abacterian’
abacterián, -ă adj. lipsit de bacterii. (< fr. abactèrien) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abacteriemic’
abacteriémic, -ă adj. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant. (< fr. abactériémique) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abager’
ABAGÉR, abageri, s.m. (Reg.) |Abagiu|Abagiu|. – Din |abagerie^1|abagerie|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abagerie’
ABAGERÍE^1, abagerii, s.f. Atelier sau industrie de (haine de) |aba|aba|. – |Abagiu|Abagiu| + suf. -ărie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abagiu’
ABAGÍU, abagii, s.m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea |abalei^2|aba|; |abager|abager|. – Din tc. abacı. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abai’
ABAÍ s. v. |cioltar|cioltar|, |şabracă|şabracă|, |valtrap|valtrap|. Sursa: Dicţionar de sinonime