abacteriémic, -ă adj. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant. (< fr. abactériémique) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abager’
ABAGÉR, abageri, s.m. (Reg.) |Abagiu|Abagiu|. – Din |abagerie^1|abagerie|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abagerie’
ABAGERÍE^1, abagerii, s.f. Atelier sau industrie de (haine de) |aba|aba|. – |Abagiu|Abagiu| + suf. -ărie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abagiu’
ABAGÍU, abagii, s.m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea |abalei^2|aba|; |abager|abager|. – Din tc. abacı. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abai’
ABAÍ s. v. |cioltar|cioltar|, |şabracă|şabracă|, |valtrap|valtrap|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘abalda’
ABÁLDĂ s. v. |depozit|depozit|, |magazie|magazie|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘abalienare’
abalienáre s. f. pierdere, diminuare marcată şi evidentă a facultăţilor mintale. (după engl. abalienation, lat. abalienatio) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abanat’
ABĂNAT s.n. v. |bănat|bănat|. Sursa: Dicţionarul limbii române literare vechi (1640-1780) – Termeni regionali
Definitie ‘abandon’
ABANDÓN, abandonuri, s.n. 1. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor, familiei etc. 2. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. 3. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. – Din fr. abandon. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române