Definitie ‘macaragiu’

Posted by on 03/04/2011 No comments

MACARAGÍU, macaragii, s.m. Muncitor care manipulează o |macara|macara|; macaragist. – Macara + suf. -giu. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘macarasi’

Posted by on 03/04/2011 No comments

mácărăşi adv. (reg.) totuşi. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘macarau’

Posted by on 03/04/2011 No comments

măcărắu s.n. (reg.) mâner de învârtit roata fântânii. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘macarca’

Posted by on 03/04/2011 No comments

măcár că loc. conjcţ. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

Definitie ‘macarena’

Posted by on 03/04/2011 No comments

MACARÉNA s. f. dans modern cu ritm săltăreţ. (< sp. Macarena, n. fr.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘macaret’

Posted by on 03/04/2011 No comments

macarét s.n. (reg.) sfredel de miner pentru a găuri stânca unde se introduce dinamita. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘macaroana’

Posted by on 03/04/2011 No comments

MACAROÁNĂ, macaroane, s.f. (Mai ales la pl.) Pastă făinoasă de fabricaţie industrială, în formă de tuburi lungi şi subţiri (goale pe dinăuntru). – Din ngr. makarónia. Cf. it. %maccherone%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘macaroane’

Posted by on 03/04/2011 No comments

macaroáne s.f., pl. – Un fel de paste făinoase. – Mr. macaroni. It. maccheroni (ven. macaroni), cf. ngr. μαϰαρούνια, bg. makaroni. – Der. macaronadă, s.f. (stil macaronic), din it. maccheronata; macaronic, adj., din fr. macaronique; macaronar, s.m. (italian). Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘macaron’

Posted by on 03/04/2011 No comments

MACARÓN s. v. |migdală amară|migdală|, |picromigdală|picromigdală|. Sursa: Dicţionar de sinonime

Definitie ‘macaronada’

Posted by on 03/04/2011 No comments

MACARONÁDĂ, macaronade, s.f. (Rar) Poezie în stil |macaronic|macaronic|. – Macaron[ic] + suf. -adă. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române