ABÁTE^1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Tag Archives: aba
Definitie ‘abagerie’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABAGERÍE^1, abagerii, s.f. Atelier sau industrie de (haine de) |aba|aba|. – |Abagiu|Abagiu| + suf. -ărie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘aba’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABÁ^1 interj. (Înv.) (În propoziţii interogative) exprimă mirarea sau atrage atenţia cuiva când i se vorbeşte. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatial’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 1 comment
abaţiál, -ă adj. care aparţine unei abaţii. (< fr. abbatial, lat. abbatialis) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abatesa’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriţă care conduce o abaţie. – Din lat. abbatissa. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatie’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABAŢÍE, abaţii, s.f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu |averea|avere|, domeniile ei), condusă de un |abate^1|abate| sau o |abatesă (1)|abatesă| şi depinzând de un |episcop|episcop| sau direct de |papă^2|papă|. – Din it. ab(b)azia. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
