ABIETINÉE s.f. pl. |Abietacee|Abietacee|. [Pr.: -bi-e-] – Din fr. abiétinées. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Tag Archives: dic - Page 2
Definitie ‘abietin’
abietín s. n. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă şi alcool. (< fr. abiétin) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abieluta’
ABIELÚŢA adv. (Reg.) Diminutiv al lui abia. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne
Definitie ‘abhorare’
abhoráre s. f., g.-d. art. abhorării Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abeceda’
abecedá vb., ind. prez. 3 sg. abecedeáză Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abducere’
abdúcere s. f., g.-d. art. abdúcerii Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abdominoscop’
abdominoscóp s. n. instrument în abdominoscopie; peritoneoscop. (< fr. abdominoscope, var. (după alte surse) |abdomenoscop|abdomenoscop|). Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abdomenoscop’
ABDOMENOSCÓP s.n. Instrument pentru examinarea cavităţii şi a organelor abdominale; peritoneoscop. [Var. (după alte surse) |abdominoscop|abdominoscop|. / < fr. abdomenoscope]. Sursa: Dicţionar de neologisme
Definitie ‘abcedat’
abcedát adj. m., pl. abcedáţi; f. sg. abcedátă, pl. abcedáte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abbevilian’
abbevilián, -ă ab-vi-li-/ adj., s.n. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. (< fr. abbevillien) Sursa: Marele dicţionar de neologisme