MACAGÍU, macagii, s.m. Muncitor (în special de la căile ferate) care se ocupă cu manevrarea şi întreţinerea |macazurilor|macaz|; acar. – Macaz + suf. -giu. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Category Archives: DEX M - Page 4
Definitie ‘maar’
maár s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘macaragist’
MACARAGÍST, macaragişti, s.m. |Macaragiu|Macaragiu|. – Macaragiu + suf. -ist. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macadui’
MĂCĂDUÍ vb. v. |căi|căi|, |pocăi|pocăi|, |regreta|regreta|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘maala’
MAÁLĂ s. v. |hamal|hamal|, |hamalâc|hamalâc|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘macara’
MACARÁ, macarale, s.f. Aparat, dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripeţilor, cu care se ridică (şi se deplasează) greutăţi (mari) pe distanţe scurte. – Din tc. makara. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macadau’
MACADÁU s.m. v. |măgădău.|magadau| Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘müsli’
M’ÜSLI s.n. Preparat culinar cu mare valoare nutritivă, creat în sec. 19 de medicul elveţian Bircher-Benner, numit de aceea şi Birchermuesli, constând din fulgi de ovăz înmuiaţi în lapte, cu adaos de suc de lămâie, mere rase sau alte bucăţele de fructe proaspete şi seminţe uleioase (miez de nucă, migdale) măcinate; p. restr. amestec de fulgi de ovăz, fructe deshidratate şi seminţe uleioase, comercializat sub această denumire. din germ. Müsli < germ. elv. Müesli, dim. al lui Mues pt. germ. Mus = piure (de fructe, de legume etc.). [et. DWdDS, 10 B.] Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ
Definitie ‘macar’
MĂCÁR adv. 1. (Restrictiv) Cel puţin, |barem|barem|, |încaltea|încaltea|. Să-i dea măcar zece lei. 2. (|Concesiv|Concesiv|) Chiar să, chiar dacă, |fie|fie|^1 şi să, încă. Măcar de-ar fi orice, tot mă duc. * Loc. conj. Măcar că = cu toate că, deşi. 3. (Pop.; în legătură cu un pronume sau cu adverbe interogativ-relative) Oricât, oricine, oarecare, cineva, fiecare, oricum. – Din ngr. makári. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macadamizare’
macadamizáre s. f., pl. macadamizări Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române