OBĂD s. v. |cruce|cruce|. Sursa: Dicţionar de sinonime

OAREŞICẤND adv. (Pop.) |Oarecând|Oarecând|. – Oare + şi + când. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

OB- pref. „(în) contra”, „în faţă”, „în schimbul”. (< fr. ob-, cf. lat. ob) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

oareşcíne (= oarecine) pron. nehot. Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

OÁZĂ, oaze, s.f. 1. Loc cu izvoare de apă şi cu vegetaţie bogată în mijlocul unui pustiu nisipos. ** Fig. Tot ceea ce oferă destindere, repaus. 2. Loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. – Din germ. Oase, it. oasi, fr. oasis. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

oareşcé (= oarece) pron. nehot. Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

OÁSTE, oşti, s.f. 1. (Înv. şi pop.) Armată. ** Serviciu militar. ** (Rar) Oşteni, soldaţi. ** Fig. Mulţime. 2. (Înv.) Război^1; luptă, bătălie. – Lat. hostis, -em „duşman”. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

oareşcáre (oáreşcare) (= oarecare) adj. nehot., pron. nehot. Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

OBIDÁRE s.f. v. OBIDA. [DLRM] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

óbertail [e pron. ă] (-tail) s. n., pl. óbertaile Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a