QUICK-CÓLA CUIC-/ s. f. băutură răcoritoare; quick. (< engl. quick-cola) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Category Archives: DEX Q - Page 3
Definitie ‘quark’
QUARK s.n. (Fiz.) |Microparticulă|Microparticulă| din care par a fi constituite |particulele|particula| elementare, |sarcina|sarcina| elementară reprezentând 1/3 din sarcina |electronului|electron|. [Pron. cuarc, pl. -uri. / < engl. quark - farmec]. Sursa: Dicţionar de neologisme
Definitie ‘quick’
QUICK s.n. v. |quick-kola|quickkola|. [Pr.: cuic] Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘quarc’
QUÁRC, quarcuri, s.n. (Fiz.) Particulă ipotetică din care ar fi constituite particulele elementare. [Pr.: cuarc, var. (după alte surse) |quark|quark|]. – Din engl., fr. quark. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘quiash’
QUIÁSH s.m. Monedă divizionară în Arabia Saudită, a douăzecea parte dintr-un |riyal|riyal|. [Pr.: chi-áş] (cf. fr. quiash) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘quakerism’
QUAKERÍSM s.n. Doctrina pacifistă şi austeră a quakerilor bazată pe teama de a doua venire a lui Mesia. [Pr.: cuei-că-] – Din engl. Quakerism, fr. quakérisme. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘quetzal’
QUETZÁL s.m. Unitate monetară de bază a Guatemalei. [Pr.: che-ţál] – Cuv. sp. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘quaker’
QUÁKER, -Ă, quakeri, -e, s.m. şi f. (Religie) Membru al unei secte protestante pacifiste şi austere întemeiate în sec. XVII şi răspândite în Anglia şi în S.U.A. [Pr.: cuéi-căr] – Din engl. Quaker, fr. quaker. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘quechua’
QUÉCHUA adj. invar., s.f. invar. 1. S.f. invar. Populaţie amerindiană care trăieşte în ţinuturile muntoase din Peru, în vestul Boliviei şi în zona de frontieră cu Bolivia a statelor Argentina şi Chile. 2. Adj. invar. Care aparţine sau este specific populaţiei quechua (1). * (Substantivat, f.) Limba amerindiană vorbită de populaţia quechua (1). [Pr.: ché-ciu-a] – Cuv. sp. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘quaestor’
QUAESTOR, quaestori, s.m. (În Roma antică) Magistrat cu atribuţii fiscale. [Pr.: cvéstor] – Cuv. it. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române