Category Archives: DEX Q - Page 3

Definitie ‘quickcola’

QUICK-CÓLA CUIC-/ s. f. băutură răcoritoare; quick. (< engl. quick-cola) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘quark’

QUARK s.n. (Fiz.) |Microparticulă|Microparticulă| din care par a fi constituite |particulele|particula| elementare, |sarcina|sarcina| elementară reprezentând 1/3 din sarcina |electronului|electron|. [Pron. cuarc, pl. -uri. / < engl. quark - farmec]. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘quick’

QUICK s.n. v. |quick-kola|quickkola|. [Pr.: cuic] Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘quarc’

QUÁRC, quarcuri, s.n. (Fiz.) Particulă ipotetică din care ar fi constituite particulele elementare. [Pr.: cuarc, var. (după alte surse) |quark|quark|]. – Din engl., fr. quark. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘quiash’

QUIÁSH s.m. Monedă divizionară în Arabia Saudită, a douăzecea parte dintr-un |riyal|riyal|. [Pr.: chi-áş] (cf. fr. quiash) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘quakerism’

QUAKERÍSM s.n. Doctrina pacifistă şi austeră a quakerilor bazată pe teama de a doua venire a lui Mesia. [Pr.: cuei-că-] – Din engl. Quakerism, fr. quakérisme. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘quetzal’

QUETZÁL s.m. Unitate monetară de bază a Guatemalei. [Pr.: che-ţál] – Cuv. sp. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘quaker’

QUÁKER, -Ă, quakeri, -e, s.m. şi f. (Religie) Membru al unei secte protestante pacifiste şi austere întemeiate în sec. XVII şi răspândite în Anglia şi în S.U.A. [Pr.: cuéi-căr] – Din engl. Quaker, fr. quaker. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘quechua’

QUÉCHUA adj. invar., s.f. invar. 1. S.f. invar. Populaţie amerindiană care trăieşte în ţinuturile muntoase din Peru, în vestul Boliviei şi în zona de frontieră cu Bolivia a statelor Argentina şi Chile. 2. Adj. invar. Care aparţine sau este specific populaţiei quechua (1). * (Substantivat, f.) Limba amerindiană vorbită de populaţia quechua (1). [Pr.: ché-ciu-a] – Cuv. sp. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘quaestor’

QUAESTOR, quaestori, s.m. (În Roma antică) Magistrat cu atribuţii fiscale. [Pr.: cvéstor] – Cuv. it. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.