XANTOMIZÁRE s.f. Infiltraţie |colesterolică|colesterolic| a unei afecţiuni |cutanate|cutanat| |tumorale|tumoral|, |degenerative|degenerativ| sau |infecţioase|infectios|. (după fr. xanthomisation) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOMANÍE, xenomanii, s.f. Pasiune exagerată pentru tot ce este străin. – Din fr. xénomanie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XENODIAGNÓSTIC s.n. Metodă de diagnostic în |parazitologie|parazitologie| bazată pe căutarea paraziţilor în gazdele lor intermediare. (din fr. xénodiagnostic) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XANTOMATÓZĂ, xantomatoze, s.f. Boală provocată de tulburarea metabolismului, caracterizată prin creşterea colesterolului în sânge şi prin acumularea acestuia în piele sau în diverse organe sub forma unor noduli galbeni-portocalii. – Din fr. xanthomatose. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

xenománă s. f., g.-d. art. xenománei; pl. xenománe Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

XENOCRAŢÍE, xenocraţii s.f. (Rar) Conducere de către reprezentanţii unei etnii străine dintr-o ţară. (din gr. xenokrátia) Sursa: Noul dicţionar explicativ al limbii române

XANTOMATÓS, -OASĂ, xantomatoşi, -oase, adj. (Med.) 1. Care ţine de |xantom|xantom|. 2. Care este datorat prezenţei unui |xantom|xantom| sau |nodulilor|nodul| unui |xantom|xantom|. (cf. fr. xanthomateux) [def. TLF] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

XENOMÁN, -Ă, xenomani, -e, s.m. şi f. Persoană care are o preferinţă deosebită pentru străini şi pentru tot ceea ce provine de la ei. – Din fr. xénomane. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XENOCARPÍE s.f. Formare a fructului ca rezultat al |xenogamiei|xenogamie|. (din fr. xénocarpie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XANTÓM, xantoame, s.n. Tumoare galbenă (sau roşcată) pe piele, nepericuloasă. – Din germ. Xanthom, fr. xanthome. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române