JACOBINÍSM s.n. v. |iacobinism|iacobinism|. Sursa: Dicţionar de neologisme

JACARÁNDA s. m. arbore din America tropicală, cu flori tubuloase albastre, miros plăcut şi cu lemn frumos, folosit în ebenisterie. (< fr., engl. jacaranda) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

JĂLŢUÍT, -Ă, jălţuiţi, -te, adj. (Reg.) Împodobit, lucrat ca un jeţ. Scaun zugrăvit, Pe jos jălţuit (POP.). – Din jălţ (= jeţ). Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

JALECLEIOÁSĂ s. v. |cinsteţ|cinsteţ|. Sursa: Dicţionar de sinonime

jáică s.f. (reg.) pielea lupului. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

JACOBÍN s.m. v. |iacobin|iacobin|. Sursa: Dicţionar de neologisme

JACÁNA s. f. fazan de apă din America Centrală, având la îndoitura aripii un piepten cornos. (< lat. iacana) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

JALOVÁNIE s. v. |bocet|bocet|, |plângere|plângere|, |tânguire|tânguire|. Sursa: Dicţionar de sinonime

JÁLE^1 s.f. 1. Tristeţe, mâhnire, durere adâncă; |jelanie (2)|jelanie|. * Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. * Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, |jalnic|jalnic|. 2. (Înv.) |Doliu|Doliu|. [Var.: (reg.) jéle s.f.] – Din sl. žalĩ. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JAI s.m. (Reg.) Pui de peşte rămas pe malul gârlelor când scade apa. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne