Category Archives: Eveniment - Page 23

5 ani cu „Cele mai Frumoase Cărți din România”

Posted by on 09/09/2016 No comments
Cele mai Frumoase Cărți din România

foto icr.ro

La 1 septembrie 2016, la împlinirea a 5 ani de activitate, în incinta Bibliotecii Naționale a României a avut loc o întâlnire de lucru între partenerii de organizare ai proiectului cultural național „Cele Mai Frumoase Cărți din România”.

Reprezentanți ai Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Centrului Național al Cărții, Bibliotecii Naționale a României, Muzeului Național de Artă Contemporană, Asociației Editorilor din România, Uniunii Editorilor din România, Institutului Francez din București, UNARTE, Galeriei Posibile și Clubului Ilustratorilor au discutat reperele implicării partenerilor instituționali și mijloacele prin care pot contribui la dezvoltarea proiectului „Cele Mai Frumoase Cărți din România”.

Organizatorii proiectului au prezentat rezultatele proiectului după 5 ani, au primit feedback în urma colaborării și au inițiat discuții despre acțiuni viitoare. Partenerii au analizat viziunea concursului național de design de carte CMFC care formează o platformă, care sensibilizează atât profesioniștii, cât și publicul larg pentru o mai fină percepție a potențialului designului în economia facerii unei cărți, cât și a funcției acestuia de a capta interesul și a susține lectura.

La întâlnire a fost prezentă și Corina Șuteu, Ministrul Culturii, care a apreciat „Cele Mai Frumoase Cărți din România” ca pe un proiect exemplar pentru industria cărții și a propus începerea demersurilor de înscriere a acestuia printre proiectele strategice, susținute multianual de Ministerul Culturii. De asemenea, Corina Șuteu i-a invitat pe cei prezenți să participe la consultările privind Legea Cărții, aflată în pregătire la inițiativa Cărturești și Humanitas.

Unul dintre subiectele care au stârnit cel mai mare interes în rândul actorilor culturali prezenți a fost cel al manualelor școlare. Participanții au considerat imperativă actualizarea normelor legale, astfel încât condițiile de publicare, conținutul și designul acestora să poată fi adaptate nevoilor copiilor într-o manieră eficientă și de calitate. Angela Rotaru (Editura Humanitas) a vorbit despre problemele grave ale aspectului manualelor școlare în raport cu cultivarea unui simț estetic de bază, iar Luiza Penescu (Editura Corint) a accentuat nevoia unor dezbateri complexe la care să participe atât reprezentanți ai Ministerului Educației și ai Ministerului Culturii, cât și ai editorilor de manuale școlare. Ministrul Culturii a fost de acord că subiectul e crucial pentru dezvoltarea noilor generații și a promis deschiderea discuției alături de Mircea Dumitru, Ministrul Educației. Dezbaterea va fi organizată în luna septembrie și va expune principalale puncte critice în care este nevoie de intervenție.

În cadrul întâlnirii au fost propuse proiecte noi legate de promovarea cărților frumoase din România la târgurile de carte din străinătate, în mod special la viitoarea participare la Târgul de Carte de la Leipzig din 2018, unde România este țară invitată.Matei Câlția (Galeria Posibilă) a punctat și nevoia creării unor punți de colaborare cu profesioniști din străinătate, pentru a construi proiecte comune care creează conținut relevant pentru evenimentele culturale realizate în parteneriat cu alte țări.

Pe de altă parte, Bogdan Popescu (ICR/CENNAC) a susținut identificarea unor evenimente specifice de expunere a publicațiilor de artă / design, cât și a manifestărilor adresate profesiilor implicate în realizarea unei cărți, evenimente unde ICR poate facilita prezentarea cărților frumoase din România și prezența artiștilor români contemporani, cât și a editurilor care se îngrijesc de cărțile-concept și de artă.

Participanții au insistat asupra nevoii de a conecta profesioniștii cărții (fie ei designeri, ilustratori, editori, dar și tipografi, librari șamd) în activități inter-profesionale. Ioan Matei (Direcția Cultura Scrisă – Ministerul Culturii) a propus realizarea unor proiecte regionale cu experți din zona designului de carte.

Curatoarele Adriana Oprea și Cerasela Barbone (MNAC) și Anca Verona Mihuleț (curatorul expozițiilor CMFC în 2015 și 2016) au subliniat potențialul arhivelor românești de carte frumoasă și carte de artist care pot oferi conținut relevant pentru expoziții de design de carte, punând astfel în context istoric grija pentru realizarea cărților în România ultimelor decenii.

Au participat: Corina Șuteu, Ioan Matei, Alexandru Popescu, Edmond Niculușcă (Ministerul Culturii); Bogdan Popescu (Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții); Luminița Gruia (Biblioteca Națională a României); Angela Rotaru (Asociația Editorilor din România / Editura Humanitas); Luiza Penescu (Uniunea Editorilor din România / Editura Corint); Dinu Dumbrăvicianu (Universitatea Națională de Arte din București); Cyrielle Diaz (Institutul Francez din București); Matei Câlția (Galeria Posibilă); Veronica Neacșu; Sebastian Oprița; Victoria Pătrașcu (Clubul Ilustratorilor); Adina Pașca; Anca Verona Mihuleț; Cristian Neagoe (CMFC).

„Cele Mai Frumoase Cărți” este un proiect cultural cu desfășurare anuală dedicat designului de carte, organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură. Proiectul a fost inițiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte atât pentru profesioniștii din lumea editorială, cât și pentru designerii, graficienii independenți și publicul larg, oferind un cadru de apreciere și o perspectivă internațională. — www.celemaifrumoasecarti.ro

Proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Parteneri: Institutul Francez din București, Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții, Ministerul Culturii, Asociația Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Biblioteca Națională a României, Galeria Posibilă, Delegația Valonia-Bruxelles, Galeria Plan B, Clubul Ilustratorilor, UAD, UNARTE, Alutus, Agressione GROUP, Global Mindscape, Asociația K’arte, Casa Artelor – DJC Timiș, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Asociația Harap Alb, Asociația Idioma, Asociatia de prietenie Ille et Vilaine Sibiu, Radio România Cultural, Clubul Scriitoarelor, Radio France Internationale România, Observator cultural, Liternet, Modernism, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenția de Carte, Bookaholic, The Institute.

Salonul de Carte Bookfest revine la Tîrgu Mureș între 8 și 11 septembrie

Posted by on 06/09/2016 No comments
  • Targ de Carte BookFest 2016Salonul de Carte Bookfest revine la Tîrgu Mureș între 8 și 11 septembrie, la Teatrul Național,chiar înainte de deschiderea anului școlar
  • Personalități marcante ale lumii culturale au confirmat deja prezența la a treia ediție Bookfest Tîrgu Mureș: Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu, Claudiu M. Florian, Radu Paraschivescu, Markó Béla, Bogdan Munteanu
  • Pe vizitatori îi așteaptă peste 100.000 de titluri, concerte și proiecții de film

La început de toamnă Salonul de Carte Bookfest revine la Tîrgu Mureș pentru a treia oară, în perioada 8 – 11 septembrie. Ca și în anii precedenți, evenimentul va avea loc la Teatrul Național, iar intrarea publicului va fi liberă.

În cele patru zile de sărbătoare a cărții, vizitatorii vor fi întâmpinați atât cu oferte promoționale pentru cele mai proaspete volume, cărți pentru copii, auxiliare școlare, cât și de o vastă selecție de titluri pentru toate interesele și gusturile, multe dintre ele la jumătate din prețul de librărie. Și desigur, nu vor lipsi lansările de carte, sesiunile de autografe și dezbaterile, la care vor lua parte cele mai importante personalități ale literaturii române contemporane.

„Vreau să subliniez și să salut această dovadă de sănătoasă continuitate pe care Consiliul Județean Mureș o oferă prin sprijinul acordat celei de-a treia ediții a Salonului de Carte Bookfest Tîrgu Mureș, alături de ceilalți parteneri, între care remarc Primăria Tîrgu Mureș. Sper să ia acest bun exemplu și alte comunități locale din restul țării,” a declarat Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România.

Mureșenii sunt așteptați cu o ofertă de circa 100.000 de titluri ale unora dintre cele mai importante edituri din țară: Humanitas, Polirom, RAO, Corint, Curtea Veche Publishing, Nemira, Litera, ALL, Niculescu, Herald, Univers Enciclopedic, Antet, și multe altele.

De asemenea, se continuă tradiția evenimentelor pentru comunitate, și la această ediție fiind nelipsite proiecțiile de film și concertele.

Cu cine vă puteți întâlni la Bookfest

Cel mai citit istoric român al momentului, Lucian Boia, vine la Tîrgu Mureș pentru a vorbi despre ultimele sale volume apărute la editura Humanitas. Cel mai recent – Strania istorie a comunisumului (și nefericitele ei consecințe) – aduce în prim plan caracterul aparte al comunismului românesc și greutatea cu care ne-am despărțit de el: „Nici un experiment comunist – cel puţin în peisajul european – nu a fost atât de «special» şi cu evoluţii atât de neaşteptate şi de «divergente» precum comunismul românesc”.

Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2016 din partea României, scriitorul Claudiu M. Florian, își va prezenta la Bookfest volumul premiat Vârstele jocului. Strada Cetății (editura Cartea Românească), un emoționant roman al copilăriei într-o Românie caleidoscop de etnii și obiceiuri aflate sub clopotul de sticlă al perioadei comuniste.

Curtea Veche Publishing îl va aduce la această ediție a salonului de carte pe bine-cunoscutul autor și politician Markó Béla, care va fi prezent și la deschiderea Bookfest. Iar via editura Nemira, Bogdan Munteanu va încânta cititorii cu ultimul său volum, Ai uitat să râzi. O carte numai bună de o introspecție personală, cât și pentru descoperiri neașteptate despre ceilalți, în care granița dintre râs și plâns este foarte fină: vieți care nu se mai întorc, iubiri care nu se mai trăiesc, povești care nu se mai spun până la capăt, trăiri care nu se mai dezvăluie pe deplin.

Radu Paraschivescu a cules perle de politicieni

Editura Humanitas îl aduce din nou în inima Transilvaniei pe mult-îndrăgitul critic literar și amfitrion al emisiunii „Cartea de la ora 5” – Dan C. Mihăilescu. Cel mai recent volum al său este un eseu dedicat scriitorului și omului politic Ioan Alexandru, unul dintre mentorii din perioada studenției sale – „Ce-mi puteți face, dacă vă iubesc!?“. Eseu confesiv despre Ioan Alexandru.

Iar îndrăgitul realizator de emisiuni, editor și traducător Radu Paraschivescu revine la Tîrgu Mureș, pentru a scoate la tablă politicienii cu un nou catalog de perle culese din spațiul public – Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?), apărut la editura Humanitas.

Bookfest Tîrgu Mureș va putea fi vizitat în următoarele intervale orare:

  • 8 și 11 septembrie: între orele 10:00 și 20:00;
  • 9-10 septembrie: între orele 10:00 și 21:00.

Intrarea va fi liberă atât în cadrul Salonului de Carte, cât și la toate evenimentele programate pe durata acestuia.

Salonul de Carte Bookfest Tîrgu Mureș este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș și al Primăriei Tîrgu Mureș.

Parteneri: Consiliul Local Tîrgu Mureș, BBImage, Mureș Mall.

Parteneri media: Hotnews.ro, Antena 1 Tîrgu Mureș, ȘtiiTV.ro, DAReghin TV.

Investigatie si video – noile categorii la Premiile Superscrieri, editia a VI-a

Posted by on 06/09/2016 No comments
Premiile Superscrieri

Foto Fundația Friends For Friends

Cine mai crede că e greu în România să găsești autori în care să ai încredere că povestesc despre fapte și oameni din realitate doar prin prisma adevărului? De șase ani, Superscrieri îi adună pe cei care au curaj și răbdare să descopere și să spună poveștile care ne informează corect, care ne emoționează și care ne mișcă spre înainte.

Lansăm înscrierile la cea de-a șasea ediție a competiției Premiile Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea.

Competiția se adresează tuturor autorilor de limbă română – consacraţi sau nu, din presa tipărită sau de pe platforme digitale sau TV/video, jurnalişti sau bloggeri, profesionişti sau amatori.

Una dintre noutăți este că deschidem Superscrierile și pentru autorii din Republica Moldova care publică materiale în limba română.

Termenul limită pentru înscrieri este 30 septembrie. După procesul de jurizare, câștigătorii vor fi anunțați în luna noiembrie, în cadrul Galei de Premiere.

În acești șase ani, am adaptat categoriile de concurs la tipul de conținut preferat de autori și căutat de cititori. Anul acesta, pe lângă categoriile tradiționale de Reportaj și Portret, categoria Opinie devine mai complexă – Opinie – New Media & Blogging – deschizând posibilitatea de a participa cu acest tip de conținut publicat și în alte media (precum vblogs sau podcast).

Cele două categorii complet noi sunt reprezentate de Investigație și de TV&video jurnalism. Premiul I pentru fiecare categorie este în valoare de 500 de euro.

Pe lângă aceste cinci categorii, se va desemna în continuare cel mai de impact material înscris, ca premiul special Superscrierea Anului (în valoare de 1000 de euro) și Premiul Juriului (suma taxei de participare la concurs). FFFF va oferi noi premii speciale, reprezentate de suma de bani adunată din vânzarea cărții Superscrieri, precum și o nouă serie de premii onorifice, ce vor fi anunțate pe parcursul ediției.

Juriul confirmat până în acest moment este reprezentat de Teodor Tiță – președintele juriului, Cătălin Tolontan, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Luiza Vasiliu, Mona Dîrțu, Mihnea Măruţă, Oana Giurgiu, Paul Radu, Simona Tache, Vlad Mixich.

„Superscrieri are ceva ce nu multe astfel de concursuri au reușit să aibă sau să păstreze: consecvența și permanenta dorință de a rămâne în avangarda fenomenului jurnalistic românesc. Avangardă pe care adesea a răsplătit-o, a încurajat-o și a cultivat-o, poate mai mult decât oricine altcineva. Anul acesta am ales să introducem două noi categorii: investigație și jurnalism video. Investigația pentru că, fără anchete, jurnalismul ar fi mult prea puțin util. Secțiunea video urmărește să contribuie la întoarcerea atenției publicului român către o zonă care în exterior a luat o amploare explozivă. Video înseamnă și jurnalism, nu numai entertainment. Și credem că România furnizează deja exemple de jurnalism video de calitate.” declarăTeodor Tiță, președintele juriului

O inițiativă care a devenit mai mult decât un concurs

Din 2011 și până în prezent, Superscrieri a reușit să atragă susținători și simpatizanți cu ajutorul cărora a devenit mai mult decât o competiție cu 700 de participanți și peste 70 de premianți: a creat două programe de burse jurnalisticepe teme de interes public, Seminariile Superscrieri pentru noua generație de autori, a publicat o carte cu materiale premiate, două gazete și o revistă; ultimul proiect lansat în 2016 este Masterclass-uri Superscrieri – întâlniri de bune practici în culisele jurnalismului de calitate.

Superscrieri este o inițiativă independentă, realizată împreună cu oameni și companii care conștientizează rolul poveștilor atent documentate și bine spuse în evoluția României:

BRD-Groupe Société Générale nu este doar pentru al treilea an succesiv aliatul de bază, ca patron al ediției 2016, ci și partenerul împreună cu care FFFF a oferit până acum 12 burse jurnalistice pe tema educației și împreună cu care a lansat cartea „Superscrieri: drumul generației noastre”, o colecție în care se regăsesc materiale premiate la primele patru ediții Superscrieri.

Avon Cosmetics România este pentru al treilea an sponsor principal și partenerul împreună cu care FFFF a oferit 9burse jurnalistice pe tema violența domestică

Fiecare dintre cele 5 categorii de concurs este sprijinită de câte un sponsor partener: Orange România, FAN Courier, Rogalski Damaschin Public Relations, Friends\TBWA.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Hotnews, Adevărul, Dilema Veche, Marie Claire,  Beau Monde, Scena9, Republica.ro, Șapte Seri, Decât o Revistă, The Power of Storytelling, Arte și Meserii, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Active Watch, Frontline, Think Outside The Box, România Pozitivă, IGLOO Media, Veioza Arte, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Pentru mai multe detalii despre Premiile Superscrieri 2016, explorați http://ffff.ro/superscrieri/.

Administraţia Fondului Cultural Naţional a lansat sesiunea de finanţare I / 2017

Posted by on 06/09/2016 No comments

Administraţia Fondului Cultural NaţionalAdministraţia Fondului Cultural Naţional a lansat joi, 01 septembrie 2016, sesiunea de finanţare I / 2017, destinată susţinerii de proiecte culturale. AFCN anunță că vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale ce se vor derula în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare (ianuarie 2017) şi 15 noiembrie 2017.

Perioada de înscriere a proiectelor culturale este 01 – 30.09. 2016, termenul limită este 30 septembrie 2016, ora 17:00, iar înscrierile se fac online accesând adresa: http://www.afcn.ro.

Bugetul disponibil pentru această sesiune este de 7.735.000 lei, repartizat pe arii de finanţare, astfel:

• 2.000.000 de lei pentru Arte vizuale (pictură, sculptură, grafică, arte decorative, fotografie, video-art, instalaţii, ceramică, animaţie, colaj, film experimental și de animaţie, artă textilă, tehnici mixte, noi media, proiecte curatoriale, design);

• 2.100.000 de lei pentru Artele spectacolului, astfel:

– 800.000 pentru teatru
– 800.000 pentru muzica
– 500.000 pentru dans.

• Intervenție culturală: 400.000 LEI

• Rezidențe de creație: 750.000 LEI

• Educație prin cultură și/sau promovarea culturii scrise: 900.000 LEI

• Patrimoniu cultural material: 600.000 LEI

• Patrimoniu culturam imaterial: 400.000 LEI

Pentru contestații a fost alocată suma de 585.000 lei.

Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este diferită în funcţie de aria tematică, după cum urmează:

• Arte Vizuale: 75.000 lei
• Artele spectacolului (teatru, muzică, dans): 75.000 lei
• Intervenţie culturală: 50.000 lei
• Rezidenţe de creaţie: 75.000 lei
• Educaţie prin cultură: 60.000 lei
• Patrimoniu Cultural Material: 50.000 lei
• Patrimoniu Cultural Imaterial: 50.000 lei

Finanţarea se adresează: asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor publice de cultură, persoanelor fizice autorizate, societăţilor comerciale care derulează activităţi culturale.

Sursa: afcn.ro

 

Ana Barton, lectură în premieră – marți, 6 septembrie

Posted by on 05/09/2016 No comments

Ana Barton, lectură în premieră – marți, 6 septembrie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Ana Barton, lectură în premieră

Foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prelabile prin Eventbook.

Save

CentenArt. Scriitori și artiști români prezintă în Iowa proiectul „Manifest(are) con(tra) DADA”

Posted by on 02/09/2016 No comments
CentenArt

foto icr.ro

În perioada 1-8 septembrie 2016, scriitorii și artiștii vizuali români Anca Bucur, Ștefan Buzea, Cristina Florentina Budar, Iulia Militaru, Sergiu Nisioi și Andra Rotaru vor prezenta în Iowa City (S.U.A.) proiectul „Manifest(are) con(tra) DADA”. Acesta a fost selectat să facă parte din programul de finanţare şi de parteneriate culturale CentenArt pentru anul 2016 al Institutului Cultural Român, fiind derulat în parteneriat cu The International Writing Program, Universitatea din Iowa. Modulele proiectului „Manifest(are) con(tra) DADA” sunt formate dintr-oexpoziție și un performance, prezentate la galeria Public Space One, precum și o masă rotundă desfășurată la Shambaugh House, cu invitați din cadrul Iowa Writer`s Workshop și International Writing Program.

Sâmbătă, 3 septembrie 2016, ora 18.00, la galeria Public Space One (120 N. Dubuque St., Iowa City) va avea loc vernisajul expoziției „Manifest(are) con(tra) DADA”, care cuprinde instalațiile: „The Path. Filling-in Abstract Forms: Overwriting Barnett Newman”, „The Glimpse”, „parsing [i]dentity. towards a nomadic recon[figuration]” și două instalații de sunet, aducând în discuție rolul şi importanţa artei necreative şi a eco-logiei în creaţia artistică. Artiștii și scriitorii români vor interoga cum poate „arta necreativă” să mai fie „recuperată” ca artă, dacă ea este măcinată de paradoxul de a fi o copie a modernităţii, reproducând şi fiind determinată de „reproducerea clişeului” originalităţii.

Marți, 6 septembrie 2016, ora 18.00, la galeria Public Space One (120 N. Dubuque St., Iowa City) artiștii și scriitorii români vor prezenta performance-ul „Manifest(are) con(tra) DADA”.

Proiectul „Manifest(are) con(tra) DADA” se va finaliza cu o masă rotundă la sediul Shambaugh House (430 N. Clinton Street, Iowa City) miercuri, 7 septembrie 2016, ora 16.00. În cadrul evenimentului se va discuta despre concepte precum distrugere/ reciclare versusdistrugere ca reciclare, care devin o eco-logie a limbajului şi iconului. La eveniment vor participa și invitați din cadrul Iowa Writer`s Workshop și International Writing Program.

Acest proiect al Fundației pentru Harm Reduction este finanțat de Institutul Cultural Român prin programul CentenArt, coordonat de Direcția Relații Internaționale.

Detalii despre programul CentenArt puteți găsi accesând linkul http://icr.ro/pagini/programul-de-finantare-si-de-parteneriate-culturale-centenart-pentru-anul-2016

România la Târgul de Carte de la Göteborg, ediția 2016

Posted by on 02/09/2016 No comments
Târgul de Carte de la Göteborg

foto icr.ro

România participă şi în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Göteborg, avându-i ca invitaţi pe scriitorii Herta Müller, Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean şi Bogdan Ghiu. În cadrul ediţiei din acest an, având ca temă principală libertatea de expresie şi ca temă secundară oraşul, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează opt seminarii, lecturi în cadrul scenei dedicate poeziei şi este partener la organizarea unor discuţii pe scene din cadrul târgului. Alături de aceste programe, literatura română este reprezentată şi în cadrul standului EUNIC Stockholm, reţeaua institutelor culturale reprezentate în Suedia. Standul, cu numele Café Europa, va reuni în dialog scriitori din numeroase ţări europene şi este rezultatul colaborării dintre ICR Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Greciei, Ambasada Olandei, Ambasada Lituaniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Camões, Institutul Cervantes, Institutul Estonian, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez, Institutul Suedez, Institutul Ucrainian şi reprezentanţa Comisiei Europene în Suedia.

În cadrul târgului de carte va avea de asemenea loc decernarea Premiului Sorescu pentru 2016, premiu acordat anual de către ICR Stockholm unui scriitor suedez a cărui operă desfiinţează graniţele şi facilitează dialogul. Numele câştigătorului va fi făcut public în cadrul decernării de joi, 22 septembrie.

În contextul Târgului de Carte de la Göteborg, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează şi la Stockholm un program având-o ca invitată pe Laureata Premiului Nobel Herta Müller. Astfel, în 27 septembrie Casa de Cultură a oraşului Stockholm va găzdui o discuţie despre cea mai recentă carte a scriitoarei (Mein Vaterland war ein Apfelkern), apărută de curând în traducere suedeză.

Participarea românească la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta este realizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm şi CENNAC, în colaborare cu reţeaua EUNIC Stockholm şi editura Wahlström şi Widstrand.

Save

BOOKFEST – Brașov, decembrie 2016

Posted by on 01/09/2016 No comments

Targ de Carte BookFest 2016In perioada 1 – 4 decembrie 2016 are loc la Brasov târgul de carte BOOKFEST unde vor participa mari edituri din țară și vor oferi reduceri substanțiale la peste 10.000 de titluri.

Locatie Hotel Aro Palace.

Sursa: https://www.edituraherald.ro

Noaptea Literaturii Europene: Poezie de Svetlana Cârstean la Casa „Ion Mincu” din București

Posted by on 31/08/2016 No comments
Noaptea Literaturii Europene la Bucuresti

foto: icr.ro

Vineri, 9 septembrie 2016, în intervalul 19.00-23.00, pe traseul str. Pictor Arthur Verona – str. Dionisie Lupu – str. General Eremia Grigorescu – str. Vasile Lascăr, douăsprezece institute culturale din București vor prezenta literatura din spațiile geografice și culturale pe care le reprezintă, în cadrul Nopții Literaturii Europene. Astfel, la Librăria Cărturești Verona, Casa „Ion Mincu” (sediul Ordinului Arhitecților din România), Piua Book Bar, Teatrul Țăndărică și Spațiul Public European, organizatorii propun lecturi din autorii Svetlana Cârstean (ICR);Claudiu M. Florian, Livia Ștefan, Sorin Gherguț, Radu Nițescu, Andrei Dosa (Spațiul Public European); Orhan Pamuk (Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”); György Dragomán (Institutul Maghiar); Szczepan Twardoch, Andrzej Sapkowski (Institutul Polonez); Rui Zink(Institutul Camões/Ambasada Portugaliei); Miguel de Cervantes, Antonio Muñoz Molina (Institutul Cervantes); Cesare Pavese (Institutul Italian de Cultură); Ingeborg Bachmann, Paul Celan (Forumul Cultural Austriac); Wolfgang Herrndorf (Goethe-Institut); Makis Tsitas(Fundația Culturală Greacă); Miloš Urban, Jáchym Topol, Jiří Kratochvil (Centrul Ceh).

Programul propus de Institutul Cultural Român este dedicat, pentru prima dată, poeziei; invitată va fi Svetlana Cârstean, poet și curator al participării românești. Spațiul ales pentru desfășurarea lecturii din opera Svetlanei Cârstean și a evenimentelor conexe este Casa „Ion Mincu” (str. Pictor Arthur Verona nr. 19). În seara de 9 septembrie, Institutul Cultural Român propune, din oră în oră, patru sesiuni de lectură (cu începere de la ora 19.00, 20.00, 21.00 și 22.00).

Invitata Svetlanei Cârstean va fi Athena Farrokhzad (via Skype), poetă și traducătoare în limba suedeză a poemelor Svetlanei Cârstean. Cele două autoare vor recita din Trado, volumul scris împreună, în curs de apariție la Editura Trei, și vor ilustra modul lor de lucru de la distanță. Următoarele trei sesiuni se vor desfășura în lectura Svetlanei Cârstean din volumele sale de poezie și vor fi completate de intervenția artistului vizual Mihai Barabancea și a muzicianului Cătălin Crețu. Casa „Ion Mincu” va găzdui și programul propus de Centrul Ceh, cu sesiuni de lectură ce vor alterna cu cele ale ICR.

Svetlana Cârstean (n. 1969, Botoșani) a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie. Volumul individual, Floarea de menghină (2008) a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut „România literară”, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” și Premiul Radio România Cultural. Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în traducerea poetei Athena Farrokhzad. În 2015 a apărut Gravitaţie (Editura Trei), recompensat cu Premiul pentru Poezie 2015, al revistei Ateneu. În 2016, împreună cu Athena Farrokhzad, a lansat în Suedia un volum comun de poezie, Trado, la editura Albert Bonnier. A coordonat, timp de cinci ani, la editura Pandora M (Grupul Editorial Trei), propria colecţie de poezie, Cercul Poeţilor Apăruţi. Versiunea românească a volumului Trado va apărea, în luna octombrie, la editura Nemira.

Athena Farrokhzad (n. 1983, Teheran) a publicat în 2009 două antologii de poezie, Manualen, împreună cu Tova Gerge, și Ett tunt underlag în colaborare cu grupul de poezie G=T=B=R=G. A editat antologia de poezie Omslag alături de Linn Hansén. În 2013, a lansat colecţia de poeme Vitsvit, apărută apoi și la editura Pandora M, în traducerea Svetlanei Cârstean. A fost distinsă cu Karin Boye Literary Prize și Stora Läsarpriset (Grand Reader’s Prize).

Mihai Barabancea (n. 1983, București) a făcut parte din primele mișcări de street art din România la sfârșitul anilor ’90. Printre proiectele sale se numără expoziţiile Normalitate, ce cuvânt brutal (MNAC), Sneakers Art la Romanian Design Week (2016) și cartea Rescrierea Secvenţei, câștigătoarea NOPX Gallery Italy Artist book contest (2015). A reprezentat România la Proba de fotografie în cadrul Jocurilor Francofoniei de la Nisa (2013).

Compozitor versatil, Cătălin Creţu (n. 1971, Petroșani) este preocupat de muzica nouă și fenomenele multimedia. În creaţia sa se regăsesc de la muzică de cameră și opusuri simfonice la muzica electronică, muzică asistată de calculator, lucrări multimedia interactive, etc. Membru fondator al „Festivalului Internaţional de Arte Noi InnerSound„, Cătălin Creţu desfășoară și o intensă activitate didactică și de cercetare în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică București, unde este cadru didactic asociat și coordonator al Centrului de Muzică electroacustică și Multimedia.

Cea de a V-a ediție a Nopții Literaturii Europene promovează în acest an un eveniment conex: dezbaterea „Tandem: Traducători și redactori„, miercuri, 7 septembrie 2016, ora 18.00, în Ceainăria librăriei Cărturești Verona. Dezbaterea va fi moderată de Simona Sora, printre invitați numărându-se traducătorii Dinu Flămând, Peter Sragher (FITRALIT / USR), George Volceanov și editorii Diana Ionescu (Nemira), Laura Albulescu (Art), Bogdan Stănescu (Polirom) etc. În acest an, membrii clusterului EUNIC București sprijină inițiativa Asociației Paspartu de îmbogățire a fondului de carte al bibliotecii din Târgu Frumos (jud. Iași). Astfel, în perioada 5-9 septembrie 2016, cele cinci spații care vor găzdui Noaptea Literaturii Europene (Librăria Cărturești Verona, Casa „Ion Mincu” (sediul Ordinului Arhitecților din România), Piua Book Bar, Teatrul Țăndărică și Spațiul Public European) vor primi donații de cărți din literatură europeană.

Noaptea Literaturii Europene este organizată de Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez din București, Ambasada Portugaliei la București/ Camões I.P., Institutul Cultural Român, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” din București, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti.

Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

Detalii: https://www.facebook.com/NoapteaLiteraturiiEuropene/ și http://bucharest.eunic-online. eu/

Save

Norman Manea va primi Premiul FIL de Literatura in Limbi Romanice

Posted by on 31/08/2016 No comments
Scriitorul Norman Manea

Norman Manea; foto lareviewofbooks.org

Scriitorul Norman Manea va primi Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, decernat de Târgul Internațional de Carte din Guadalajara, Mexic (FIL), cel mai important târg de carte al lumii editoriale hispanice. Este pentru prima dată când un scriitor de limba română este recompensat cu acest premiu, Norman Manea fiind ales în unanimitate de juriu dintre 54 de candidaturi din 23 de țări. Scriitorul român se alătură astfel unor nume inconturnabile ale literaturii internaționale, premiate la edițiile precedente: Juan Goytisolo, António Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas. Scriitorul va participa la acest târg de carte la invitația Institutului Cultural Român.

„Norman Manea este autorul unei opere imense ce nu se încadrează în genurile literare tradiționaleˮ, argumentează Mercedes Monmany, purtătoarea de cuvânt a juriului. „În fața catastrofelor Istoriei și a exilurilor la care suntem supuși, Manea chestionează cu acuitate și ironie modul în care ne putem defini într-o lume de oglinzi schimbătoare […] Vechea Europă și Lumea Nouă se intrețes în opera lui Manea, cu un pronunțat simț al umorului, adesea negru, pentru a servi drept scenă pentru peregrinările saleˮ.

Din Berlin, unde i-a fost adus la cunoștință premiul, Norman Manea se definește drept „român, născut într-o familia de evrei; scriu în limba română, care este adevărata mea patrie; sunt un european care trăiește în America. Totul este foarte complicat”. De altfel, identitatea itinerantă este un concept-cheie al romanelor și eseurilor sale, traduse în peste treizeci de limbi. Romanul Întoarcerea huliganului, considerat de mulți critici capodopera sa, abordează trăirile complexe ale acestor exiluri succesive. Tradus în spaniolă de Joaquín Garrigós și lansat în 2005, romanul a deschis drumul unui lung șir de traduceri în Spania, cea mai recentă fiind culegerea de eseuri La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura, apărută la Galaxia Gutenberg în 2015.

Prima participare românească cu stand național la Târgul din Guadalajara

Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice îi va fi decernat lui Norman Manea în data de 26 noiembrie 2016, în deschiderea Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara. Ceremonia va coincide cu inaugurarea primei participări românești cu stand național, organizată de Institutul Cultural Român de la Madrid și Centrul Național al Cărții. Potrivit organizatorilor, târgul este al doilea cel mai important din lume în ceea ce privește prezența editorială, după cel de la Frankfurt, și al doilea cel mai mare din lume ca număr de vizitatori, după cel din Buenos Aires. Ediția din 2015 a reunit 1983 de edituri din 44 de țări, peste 20.000 de profesioniști și aproape 2.400 de ziariști acreditați. La cele nouă zile de activități au participat aproape 800.000 de vizitatori.

Prezența României cu stand propriu la acest târg și distincția acordată scriitorului Norman Manea vor stimula interesul lumii editoriale sud-americane pentru literatura română, spaniola fiind deja limba în care se traduce cel mai mult din literatura română.