Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

ZĂCÉRE, zăceri, s.f. Faptul de |a zăcea|zacea|; zăcut^1. * Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. – V. zăcea. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

ZACÉTIE, zacétii, s.f. (Înv.) Procreare, naştere. (din sl. začatije) Sursa: Dicţionarul etimologic român

ZACHERLÍNĂ s.f. Numele unui insecticid folosit în trecut. – Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

zaclináci s.m. (înv.) |conjurat|conjurat|. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

ZĂCNÁTĂ, zăcnáte, s.f. (Var.) |Zăgneată|Zăgneată|. Sursa: Dicţionarul etimologic român

ZACÓN, zacoáne, s.n. 1. (Mold.) Ordin. 2. (Banat) Obicei, datină. (din sb. zakon) Sursa: Dicţionarul etimologic român

ZACÚSCĂ, zacuşte, s.f. Gustare, aperitiv: spec. preparat culinar făcut din vinete, gogoşari, ceapă etc., prăjite în ulei, ori din peşte cu garnitură de legume. – Din rus. zakuska. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

ZĂCÚT^1 s.n. |Zăcere|zacere|. – V. zăcea. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

ZAD s.m. (Var.) |Zadă|Zadă|. (morf. DLRLC) Sursa: Dicţionarul etimologic român

ZÁDĂ, zade, s.f. Arbore răşinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare şi durabil, foarte preţuit. (Larix decidua) – Lat. pop. daeda (=taeda). Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române