Definitie ‘zafchiu’

ZẮFCHIU, zắfchiuri, s.n. (Var.) |Zefchiu|Zefchiu|. Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘zafir’

ZAFÍR s.n. (Var.) |Zamfir|Zamfir|. (cf. zamfir) Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘zafla’

ZAFLÁ, záflu, vb. I. (Înv.) Afla. (prep. za^1 + vb. afla) Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘zagaie’

ZAGÁIE s.f. Suliţă la popoarele primitive. (din fr. zagaie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘zagalna’

ZĂGẤLNĂ s.f. (Var.) |Zăgârnă|Zăgârnă|. Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘zagalui’

ZĂGĂLUÍ, zăgăluiésc, vb. IV. Tranz. (Banat) A enerva, a scoate din răbdări. (din sb. zagaliti) Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘zagaluire’

ZĂGĂLUÍRE s. f. v. zăgălui. [Sinonime] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

Definitie ‘zagaluit’

ZĂGĂLUÍT adj. v. zăgălui. [DER] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

Definitie ‘zagan’

ZĂGÁN, zăgani, s.m. (Ornit.) Vultur-bărbos. – Din tc. zagan, ngr. zagánis. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘zagara’

ZAGARÁ, zagarale, s.f. Blană de animal prelucrată; margine de blană (de altă culoare) aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte. – Din bg., scr. zagarija. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române