Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

XENODIAGNÓSTIC s.n. Metodă de diagnostic în |parazitologie|parazitologie| bazată pe căutarea paraziţilor în gazdele lor intermediare. (din fr. xénodiagnostic) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOFÍL, -Ă, xenofili, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care nutreşte simpatie faţă de străini sau faţă de cea ce este străin. – Din fr. xénophile. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Exemple de utilizare:

• El a fost mereu considerat un xenofil, datorită fascinației sale pentru culturile exotice și dorinței de a învăța limbi străine.
• Atitudinea xenofilă a comunității a contribuit la integrarea rapidă a noilor veniți din alte țări.
• Pasiunea ei pentru literatura internațională o face să fie percepută ca o adevărată xenofilă.
• Într-o lume în care teama de necunoscut predomină, el s-a remarcat prin viziunea sa xenofilă și deschiderea către diversitate.
• Clubul nostru de călătorii atrage mulți xenofili care abia așteaptă să exploreze noi culturi și tradiții.

XENOFILÍE s.f. Simpatie faţă de tot ceea ce este străin. – Din fr. xénophilie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XENOFÓB, -Ă, xenofobi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care manifestă ură faţă de persoane de altă naţionalitate sau faţă de alte popoare. – Din fr. xénophobe. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Xenofob (adjectiv/substantiv) – Persoană care manifestă ostilitate, neîncredere sau dispreț față de străini sau față de tot ceea ce este străin (cultural, etnic, național etc.); care are tendințe xenofobe.

Exemple de utilizare:

1. Într-un context social:
   • Discursul politicianului a fost criticat pentru tonul xenofob, deoarece instiga la respingerea imigranților.
2. În literatură sau mass-media:
   • Romanul explorează dilemele unui oraș mic prins între deschiderea către diversitate și rădăcinile sale xenofobe.
3. În educație:
   • Profesorii încearcă să combată comportamentele xenofobe prin promovarea toleranței culturale în școli.
4. Într-un context istoric:
   • Atitudinile xenofobe din Europa interbelică au contribuit la discriminare și conflicte sociale.

XENOFOBÍE s.f. Ură faţă de străini şi faţă de tot ce este străin. – Din fr. xénophobie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române.

Cateva exemple de utilizare:

1. Creșterea discursurilor xenofobe în spațiul public a atras critici din partea organizațiilor internaționale.
2. Xenofobia împiedică integrarea culturală și armonia socială în comunități diverse.
3. Politicienii au condamnat ferm orice formă de xenofobie și au îndemnat la toleranță.
4. Educația joacă un rol esențial în combaterea prejudecăților și a xenofobiei.
5. Campaniile mediatice anti-imigrație au fost criticate pentru promovarea xenofobiei în rândul populației.

XENOFONÍE s.f. Tulburare a |fonaţiei|fonatie| care dă vocii un accent străin. [g.-d. art. xenofoníei] (din fr. xénophonie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOFTALMÍE, xenoftalmíi, s.f. (Med.) Reacţie inflamatorie a |conjunctivei|conjunctiva| datorată prezenţei unui corp străin. (cf. fr. xénophtalmie) [def. TLF] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

XENOGAMÍE s.f. Polenizare a florilor unei plante cu polen colectat de la o altă plantă din aceeaşi specie. (din fr. xénogamie) Sursa: Noul dicţionar explicativ al limbii române

XENOGENÉTIC, -Ă, xenogenetici, -e, adj. (Biol.) 1. Care ţine de |xenogeneză|xenogeneza|. 2. (Med.) Provocat de către un corp străin. (cf. engl. xenogenetic, fr. xénogénétique) [def. MW, TLF] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

XENOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariţie a unor descendenţi deosebiţi |fenotipic|fenotipic| de părinţi. (din fr. xénogenèse) Sursa: Marele dicţionar de neologisme