Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

LABÉL s. m. 1. petala superioară a corolei orhideelor. 2. partea mediană a buzei inferioare la insecte. (< fr. labelle, lat. labellum) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

LABÉLĂ s.f. (Bot.) Petala superioară a corolei orhideelor. [Var. labelum s.n. / < fr. labelle, cf. lat. labellum - buză mică]. Sursa: Dicţionar de neologisme

LABÉLUM s.n. v. |labelă|labelă|. Sursa: Dicţionar de neologisme

LABFERMÉNT, labfermenţi, s.m. (Biochim.) |Cheag (1)|Cheag|. – Din fr. labferment. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

labiacée s. f., pl. labiacée Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

LABIÁL, -Ă, labiali, -e, adj. Care aparţine buzelor, privitor la buze. Muşchi labial. ** (Despre sunete) Care se articulează cu participarea buzelor. O şi u sunt vocale labiale, iar b, f, m, p şi v, consoane labiale. * (Substantivat, f.) O este o labială. * (Adverbial) B se articulează labial. [Pr.: -bi-al] – Din fr. labial. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIALIZÁ, labializez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) pronunţa printr-o mişcare suplimentară de rotunjire a buzelor. [Pr.: -bi-a-] – Din fr. labialiser. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) labializa şi rezultatul ei. [Pr.: -bi-a-] – V. |labializa|labializa|. Cf. fr. %labialisation%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIÁT, -Ă, labiaţi, -te, adj. (Despre corole şi calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, aşezaţi unul deasupra altuia ca nişte buze. ** (Despre plante) Care are |corola|corola| şi |caliciul|caliciu| de forma definită mai sus. ** (Substantivat, f.pl.) Familie de plante |dicotiledonate|dicotiledonat| cu frunze opuse şi cu flori în |inflorescenţe|inflorescenta| compuse; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-at] – Din fr. labié. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

labiátă s. f., pl. labiáte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române