Definitie ‘katakana’

KATAKÁNA s.f. Scriere silabică japoneză, cu 46 de semne, în principal pentru neologisme provenind din altă limbă decât chineza. (cf. germ. Katakana < cuv. jap., din kata = parte + kana = kana) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘katamaran’

KATAMARÁN s.n. v. |catamaran|catamaran|. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘katharsis’

KATHÁRSIS s.n. v. |catharsis|catharsis|. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘kava’

KÁVA s.f. 1. Plantă exotică din familia |piperaceelor|piperacee|, care creşte în numeroase insule polineziene şi a cărei rădăcină are miros plăcut şi gust acru. 2. Băutură preparată din rădăcina acestei plante. (cf. fr. kava, kawa < cuv. tong. = amar) [def. MDN, NODEX] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

Definitie ‘kazah’

KAZÁH, -Ă, kazahi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Kazahstanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Kazahstanului sau populaţiei lui, privitor la Kazahstan sau la populaţia lui. – Din rus. kazah. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kazanian’

KAZANIÁN s.n. Etaj al |permianului|permian| superior de |facies|facies| marin, pe platforma rusă, corespunzător |turingianului|turingian| din vestul Europei. (din rus. kazanskii) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘kazoo’

KAZÓO s.n. Instrument muzical rudimentar, la negrii din America de Nord, format dintr-un tub închis la capăt de o membrană care vibrează o dată cu emisia vocală. [Pr.: că-zú] (din amer. kazoo < onomat.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘kd’

K.D. s.n. v. |knock-down|knockdown|. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

Definitie ‘kea’

KÉA s.m. Papagal din Noua Zeelandă, care trăieşte în munţi, hrănindu-se cu plante. (cf. germ. Kea) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘kebab’

KEBÁB s.n. În bucătăria turcească, carne de berbec sau de miel la frigare; prin ext. orice fel de carne (de vacă, de porc, de pui) la frigare; şiş-kebab = frigărui asortate din bucăţi de carne de batal sau de miel, ceapă, ardei şi roşii fripte la frigare; döner-kebab = straturi de carne de miel sau batal (în bucătăria internaţională şi de vacă sau de pui), marinate în prealabil, puse pe un proţap vertical rotitor, din care se taie, pe măsură ce se frig, fâşii subţiri, servite cu salată, învelite într-o lipie subţire sau într-o pită despicată. var. chebab, chebap; din. tc. kebabi. Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ