ABÁTERE, abateri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) abate^2 şi rezultatul ei. * Expr. Abatere de la regulă = excepţie. ** Încălcare a unei dispoziţii cu caracter administrativ sau disciplinar. 2. Diferenţa dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi şi valoarea ei nominală. ** (Tehn.) Diferenţa dintre valoarea reală şi cea proiectată a unei piese. – V. |abate^2|abate|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatesa’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriţă care conduce o abaţie. – Din lat. abbatissa. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatial’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 1 comment
abaţiál, -ă adj. care aparţine unei abaţii. (< fr. abbatial, lat. abbatialis) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘abatie’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABAŢÍE, abaţii, s.f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu |averea|avere|, domeniile ei), condusă de un |abate^1|abate| sau o |abatesă (1)|abatesă| şi depinzând de un |episcop|episcop| sau direct de |papă^2|papă|. – Din it. ab(b)azia. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatiza’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABATÍZĂ, abatize, s.f. (Mil.) Dispozitiv de apărare făcut din copaci tăiaţi şi culcaţi cu vârful spre inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Din fr. abattis. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abator’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABATÓR, abatoare, s.n. Ansamblu alcătuit din clădirile, instalaţiile, terenul etc. unde se taie vitele destinate consumului şi se prelucrează carnea proaspătă. – Din fr. abattoir. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘abatoriza’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
abatorizá vb., ind. prez. 1 sg. abatorizéz, 3 sg. şi pl. abatorizeáză Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abatorizare’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
abatorizáre s. f., g.-d. art. abatorizării Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘abatorizat’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABATORIZÁT adj. v. abatoriza. [Dicţionar ortografic] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
Definitie ‘abatut’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABĂTÚT, -Ă, abătuţi, -te, adj. Care este |descurajat|descurajat|; |trist|trist|, |deprimat|deprimat|. – Din fr. abattu (modificat după abate^2). Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române