MAÁLĂ s. v. |hamal|hamal|, |hamalâc|hamalâc|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘maar’
maár s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘mabein’
mabéin s.n. (înv.) camera de audienţe a sultanului; camera personală a domnului. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme
Definitie ‘mac’
MAC^1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul raţelor. – Onomatopee. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘maca’
MACÁ s.f. Numele unui joc de cărţi, |bacara|bacara|. – Din fr., it. macao. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macabau’
macabắu, macabéi, s.m. (reg.) om prostănac, tont. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme
Definitie ‘macabe’
MACABÉ s.n. Varietate de struguri albi cu bob mare şi rotund. * (Adjectival) Struguri macabe. – Din fr. maccabéo. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macabritate’
macabritáte s. f., g.-d. art. macabrităţii Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘macabro’
macábro adv. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘macabru’
MACÁBRU, -Ă, macabri, -e, adj. 1. Care se referă la moarte sau la morţi, care aminteşte de moarte. 2. Care inspiră groază; înfiorător, sinistru. – Din fr. macabre. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române