Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

M s.m. invar. A şaisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană |sonantă|sonanta| |oclusivă|oclusiva| |nazală (2)|nazal| |bilabială|bilabial|). [Pr.: me]. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MĂ interj. v. măi. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

M’ÜSLI s.n. Preparat culinar cu mare valoare nutritivă, creat în sec. 19 de medicul elveţian Bircher-Benner, numit de aceea şi Birchermuesli, constând din fulgi de ovăz înmuiaţi în lapte, cu adaos de suc de lămâie, mere rase sau alte bucăţele de fructe proaspete şi seminţe uleioase (miez de nucă, migdale) măcinate; p. restr. amestec de fulgi de ovăz, fructe deshidratate şi seminţe uleioase, comercializat sub această denumire. din germ. Müsli < germ. elv. Müesli, dim. al lui Mues pt. germ. Mus = piure (de fructe, de legume etc.). [et. DWdDS, 10 B.] Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ

MAÁLĂ s. v. |hamal|hamal|, |hamalâc|hamalâc|. Sursa: Dicţionar de sinonime

maár s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

mabéin s.n. (înv.) camera de audienţe a sultanului; camera personală a domnului. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

MAC^1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul raţelor. – Onomatopee. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MACÁ s.f. Numele unui joc de cărţi, |bacara|bacara|. – Din fr., it. macao. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române