MACERATÓR, maceratoare s.n. Recipient folosit pentru |macerare|macera|. – Din fr. macérateur. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘maces’
MĂCÉŞ, măceşi, s.m. Gen de |arbuşti|arbust| cu spini, cu flori roşii, trandafirii, galbene sau albe şi cu |fructe roşii|maceasa|; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură^2, rug^1. (Rosa). [Var.: măciéş s.m.] – Et.nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘maceta’
macétă s. f., pl. macéte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘macferlan’
MACFERLÁN, macferlane, s.n. Pardesiu bărbătesc (larg şi) fără mâneci, cu două deschizături pentru braţe, peste care cade o pelerină scurtă. – Din fr. macfarlane. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘mach’
MACH, machi, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru viteza mişcării fluidelor, utilizată în aerodinamică şi în tehnica rachetelor, egală cu 340 m/s. * Numărul lui Mach = raport între viteza unui proiectil, avion etc. într-un fluid şi cea a sunetului. [Pr.: mah] – Din engl., fr. mach. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘machairodus’
machairódus s. m. (sil. -chai-) [ch pron. c] Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘mache’
MÁCHE adv. v. |oare|oare|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘machea’
MÁCHEA adv. (Reg.) Oare? De ce machea îi zice lui lumea domn de rouă? (ŞEZ.). Sursa: Dicţionarul limbii române moderne
Definitie ‘macheazau’
machea-zău, interj. În Oltenia interjecţie exprimînd o afirmaţie sau o convingere puternică, echivalentă cu „chiar aşa este”, „jur că e aşa”. De la machea (expresie de dubiu) şi (Dumne)zău. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
Definitie ‘macheta’
MACHETÁ, machetez, vb. I. Tranz. A concepe şi executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. – Din machetă. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române