Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

MACERATÓR, maceratoare s.n. Recipient folosit pentru |macerare|macera|. – Din fr. macérateur. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MĂCÉŞ, măceşi, s.m. Gen de |arbuşti|arbust| cu spini, cu flori roşii, trandafirii, galbene sau albe şi cu |fructe roşii|maceasa|; trandafir sălbatic, cacadâr, rujă, răsură^2, rug^1. (Rosa). [Var.: măciéş s.m.] – Et.nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

macétă s. f., pl. macéte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

MACFERLÁN, macferlane, s.n. Pardesiu bărbătesc (larg şi) fără mâneci, cu două deschizături pentru braţe, peste care cade o pelerină scurtă. – Din fr. macfarlane. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MACH, machi, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru viteza mişcării fluidelor, utilizată în aerodinamică şi în tehnica rachetelor, egală cu 340 m/s. * Numărul lui Mach = raport între viteza unui proiectil, avion etc. într-un fluid şi cea a sunetului. [Pr.: mah] – Din engl., fr. mach. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

machairódus s. m. (sil. -chai-) [ch pron. c] Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

MÁCHE adv. v. |oare|oare|. Sursa: Dicţionar de sinonime

MÁCHEA adv. (Reg.) Oare? De ce machea îi zice lui lumea domn de rouă? (ŞEZ.). Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

machea-zău, interj. În Oltenia interjecţie exprimînd o afirmaţie sau o convingere puternică, echivalentă cu „chiar aşa este”, „jur că e aşa”. De la machea (expresie de dubiu) şi (Dumne)zău. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

MACHETÁ, machetez, vb. I. Tranz. A concepe şi executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. – Din machetă. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române