Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

machairódus s. m. (sil. -chai-) [ch pron. c] Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

MÁCHE adv. v. |oare|oare|. Sursa: Dicţionar de sinonime

MÁCHEA adv. (Reg.) Oare? De ce machea îi zice lui lumea domn de rouă? (ŞEZ.). Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

machea-zău, interj. În Oltenia interjecţie exprimînd o afirmaţie sau o convingere puternică, echivalentă cu „chiar aşa este”, „jur că e aşa”. De la machea (expresie de dubiu) şi (Dumne)zău. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

MACHETÁ, machetez, vb. I. Tranz. A concepe şi executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. – Din machetă. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MACHETÁRE machetări, s.f. Acţiunea de a macheta. – V. macheta. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MACHETÁT, -Ă, machetaţi, -te, adj. (Despre lucrări de urbanistică, piese tehnice, opere de artă etc.) Care a fost prezentat sub formă de machetă. – V. macheta. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

machetatoáre s. f., pl. machetatoáre Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

MACHETATÓR, -OARE, machetatori, -oare, s.m. şi f. Machetist. – Macheta + suf. -tor. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

MACHETÍST, -Ă machetişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care concepe şi execută o |machetă|machetă|; machetator. – Din fr. maquettiste. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române