Definitie ‘gaica’

GÁICĂ, găici, s.f. 1. |Bandă|Bandă| (lată) de |stofă|stofă| cusută la o haină, în spate şi în dreptul |taliei|talie|, pentru a strânge creţurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre |bentiţele|bentita| de stofă sau de şnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. ** |Cheotoare|Cheotoare| la o haină, făcută din şnur sau din |găitan|găitan|. ** |Şiret|Şiret| cusut la o haină pentru a o putea agăţa în cui; atârnătoare, agăţătoare. – Cf. rus. %gaika% „placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliţă”. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române