Categorie Carte

Romanul „Fantoma din moară“ de Doina Ruști va fi lansat la Frankfurt

Roman Fantoma din moară

foto ICR.ro

Romanul Doinei Ruști, „Fantoma din moară“ (2008), publicat recent de Editura Klak Verlag din Berlin, va fi lansat sâmbătă, 14 octombrie 2017, la prestigiosul Târg de Carte de la Frankfurt. Volumul a fost tradus de Eva Ruth Wemme, fiind publicat în limba germană cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programele derulate de Centrul Național al Cărții (CENNAC). Ministerul Culturii și Identității Naționale va organiza pe 14 octombrie 2017, de la ora 12.oo, la standul României de la Târgul de Carte de la Frankfurt, o dezbatere despre istorie și vinovăție, pornind de la tematica volumului „Fantoma din moară“. Alături de autoarea Doina Ruști, vor fi invitați scriitorul și traducătorul Jan Cornelius și editorul și istoricul Jörg Becken.

Romanul „Fantoma din moară“, publicat în 2008 de Editura Polirom, este o parabolă complexă a comunismului românesc, un roman dens și apăsător despre labilitatea adevărului. Povestea cutremurătoare a unei învățătoare din anii ‘80 se întâlnește peste timp cu suferința unui dascăl din perioada interbelică. Amestec de realitate și fantastic, scris în formula unui thriller, romanul devine treptat o frescă a perioadei comuniste, de la stalinism la căderea Zidului Berlinului. Romanul a fost nominalizat la numeroase premii și a fost recompensat cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România.

Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecția Top 10+, amintim „Fantoma din moară“ (2008), „Zogru“ (2006) și „Lizoanca“ (2009).

„Manuscrisul fanariot“ (2015)și „Mâța Vinerii“ (2017), două bestselleruri, au deschis seria ficțiunii istorice. Autoarea a fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009), Premiul pentru Proză al USR (2008), Premiul pentru proză USR, al Asociației Scriitorilor din București (2007) ș.a.

Eva Ruth Wemme, care a realizat traducerea în limba germană a romanului „Fantoma din moară“, s-a remarcat prin volumul „Meine 7000 Nachbarn“ și în calitate de autor. A tradus în limba germană numeroase volume din literatura română.

Save

Lansare de carte: „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri de Ziua Imnului la ICR Istanbul

Dacă treci Podul Soweto

foto icr.ro

Cu ocazia Zilei Imnului, la inițiativa ICR Istanbul și împreună cu Asociația România pentru Asistență și Solidaritate Socială și Consulatul General al României la Istanbul, vineri, 28 iulie 2017, ICR Istanbul a găzduit lansarea de carte „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri, urmată de o prelegere despre condiția scriitorului român în diasporă și de o trecere în revistă a modelelor de reuşită socio-profesională din cadrul comunităților românești din afara țării.

„Dacă treci Podul Soweto”, este un roman scris la persoana întâi, un roman al istoriilor personale și al unor întâlniri care schimbă destine. Mama și fiica, fiecare prinse în propria viață, cu reușite, cu dezamăgiri, cu frici născute din dragostea pentru cei apropiați. Cartea pornește de la experiența exilului olandez (1985-2007), pe care Monica Săvulescu Voudouri nu o inclusese în celelalte volume publicate la Editura Tracus Arte: Fetele Nikasîn lumina zilei, mare și albă (2010), România din afara României: „Avem!” (2012) și Vă scriu din Atena, în anii crizei (2014).

Stabilită de peste 30 de ani în străinătate, Monica Săvulescu Voudouri este un consacrat scriitor al diasporei, cărțile autoarei fiind cunoscute cititorilor din România, Olanda, Grecia, Anglia, Peru, Ungaria. Este prozatoare, eseistă, poetă, traducătoare (din literatura olandeză) și scrie, totodată, cronică de teatru și studii de sociologie. Monica Săvulescu Voudouri este, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Olanda, Belgia. În ultimii douăzeci de ani a lucrat ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în socio-psihologia imigraţiei. În prezent este titular de rubrică la revista Cultura (București). În Atena este Președinta Societății Culturale Balkania Contemporană și regizor al Studioului de Teatru Profesionist din Diaspora.

Cărţi de proză, poezie, eseu: Tulburi apele Crasnei, Cartea Românească, 1974; Toată lumea slobodă, Cartea Românească, 1976; Pragul de sus, Cartea Românească, 1980; Anton Pavlovici Cehov, monografie, Albatros, 1981; Pietrele din lună, Cartea Românească, 1983; Tată, suntem lunateci, Cartea Românească, 1991; Daţi-mi un alt glob, Ion Creanga, 1992, premiul Uniunii Scriitorilor; În Europa, în Europa!, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Diaspora, rădăcinile mele, Cartea Românească, 1992; Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial, Hasefer, 1999; Mediteraneea, Du style, 1999; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. I, 2004; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. II, Omonia, 2005. Strada – loc de trecere şi petrecere”, Idea Europeană, 2008.

Cărţi publicate în străinătate: Diaspora, Tukidides, Atena, 1992; Vader, wij zijn slaapwandelaars, Vita, Amsterdam, 1994; Diaspora, Innocenti, Utrecht, 1996 (Premiul Poetry Park Rotterdam); Diaspora, mes racines, Centre de Migration, Belgia, 1994. Pathera eimaste ipnovates, Editura Zaharopoulos, Atena, 2010.

Câteva titluri din opera sa din ultimii ani sunt „Fetele Nikas în lumina zilei, mare şi albă” (2010), tradusă în portugheză unde este bestseller și în greacă, „România din afara României: „Avem!” (2012), „Vă scriu din Atena, în anii crizei”(2014), „Ce nu știe un non-emigrant” (2016), volumul de poezii „Acolo, aici, pretutindeni, just people” (2017).

Evenimentul se înscrie strategia ICR Istanbul privind comunitatea românească din Turcia și urmărește încurajarea implicării active a personalităţilor culturale sau profesionale din comunitatea românească în derularea manifestărilor de consolidare identitară și menţinerea identităţii culturale şi lingvistice a românilor din diasporă prin cultivarea relaţiilor cu elitele româneşti din străinătate, promovându-le, astfel, ca modele. – transmite ICR Istanbul.

”The Poetic Alphabet” – 24 de poeme ale poetului grec Konstantinos P. Kavafis, traduse în limba latină de către profesorul Liviu Franga

The Poetic Alphabet

foto Unibuc.ro

Prof. univ. dr. Liviu Franga, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, este traducătorul în limba latină a 24 de poeme aparținând poetului grec Konstantinos P. Kavafis, cuprinse în antologia The Poetic Alphabet.Inițiativa realizării acestei ediții inițiatice, care permite cititorilor români cunoașterea creaţiei poetului grec, îi aparține profesorului Liviu Franga.

Volumul The  Poetic Alphabet, apărut la Editura Omnia, în anul 2017, cuprinde o selecție de 24 de poeme (câte unul pentru fiecare dintre cel

e 24 de litere ale alfabetului neogrec), care ilustrează principalele teme ale creației kavafice și ajută cititorul să se familiarizeze cu opera acestui poet.

The Poetic Alphabet este o ediție multilingvă, luând în considerare faptul că fiecare poem, reprodus în original, apare însoţit de 11 traduceri, pe grupuri reprezentative de limbi romanice, germanice şi slave.

Liviu Franga a elaborat, de asemenea, un amplu studiu introductiv în care abordează, printre altele, problema traducerii lui Kavafis, stăruind asupra „traducerii în oglinzi paralele”. Studiul este tradus în limba engleză de către conf. univ. dr. Daria Protopopescu, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Atât studiul introductiv, semnat de profesorul Franga, cât și epilogul volumului, aparţinând profesorului canadian Jacques Bouchard de la Universitatea din Montréal, autor al versiunii franceze, oferă cititorului român reperele necesare pentru cunoașterea personalității şi creaţiei poetului grec Konstantinos P. Kavafis.

Versiunile celor 24 de poeme sunt însoţite de peste 100 de ilustraţii aparţinând pictorului Gheorghe I. Anghel. Poezia lui Kavafis a constituit o statornică sursă de inspiraţie a artistului român, a cărui operă a fost încununată, între altele, cu un Premiu al Academiei Franceze.

Născut în 1863 în Alexandria egipteană, Konstantinos P. Kavafis/ Constantine P. Cavafy a devenit, prin cele 250 de poeme ale sale, cel mai mare poet grec al secolului XX. Un poet care aparţine astăzi, prin traducerile poemelor sale în zeci de limbi, patrimoniului literar universal. Prin cele zece ediţii apărute în România, dar şi prin prezenţa sa constantă în diversele antologii şi în presa românească a ultimei jumătăţi de veac, Kavafis (al cărui strămoş, Yannis Kavafis, era, pe la mijlocul secolului XVIII, dregător la Iaşi) şi-a dobândit, după expresia academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate” în cultura română. Kavafis este totodată primul scriitor grec ale cărui opere complete au apărut în limba lui Eminescu.

Informații suplimentare despre volumul The  Poetic Alphabet pot fi consultate aici.

„Zodia Cancerului Jurnal 2012–2015”, de Radu Vancu

Zodia Cancerului Jurnal 2012–2015

foto Editura Humanitas

„Jurnalul lui Radu Vancu este o aventură intelectuală în sine. Mi s-a întâmplat rar să citesc notații atât de dense, atât de competente în zona culturală și atât de umane în cea emoțională. El confirmă un scriitor polivalent, unul dintre cei mai moderni și mai atotcuprinzători ai generației lui. Poet, universitar, activist cultural și civic, Radu Vancu pare unul dintre acei oameni cărora nimic din ce-i uman (și post-uman) nu le e străin.“ (MIRCEA CĂRTĂRESCU)

„Dacă înainte de acest jurnal era doar credință, acum mi s-a transformat în convingere: poezia e un gen al biograficului – iar jurnalul e un gen al liricului. Tot ce e mai intens în noi intră aici. Iar această intensitate face, exact ca-n poezie, o dublă mișcare: pe de-o parte, ne falsifică viața, pe de alta, îi aduce adevărul decisiv. Din punctul acesta de vedere, mon semblable, mon frère, jurnalul acesta e doar un lung poem. Nici mai mult, nici mai puțin de atât.“ (RADU VANCU)

RADU VANCU (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul.

  • Titlu: Zodia Cancerului
  • Subtitlu: Jurnal 2012–2015
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 348
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-5747-3

Cartea poate fi comandata online de aici.

Lansare: „Vanessa și sora ei”, de Priya Parmar – Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare carte Priya Parmar, Vanessa și sora ei

foto Editura Humanitas

Lansare – Priya Parmar, Vanessa și sora ei – sâmbătă, 24 iunie, ora 17, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Romanul Vanessa și sora ei a intrat imediat după publicare în topurile de vânzări americane și a fost inclus pe listele celor mai bune titluri ale anului 2015: New York Times Notable Book of 2015 ♦ Editor’s Choice – New York Times Sunday Book Review ♦ Barnes and Noble Discover Great New Authors 2015 Pick ♦ January 2015 Indie Next List Pick ♦ Must List – Entertainment Weekly ♦ Ten Titles to Pick Up Now – O, The Oprah Magazine.

Londra, 1905. După moartea părinților, surorile Stephen, Vanessa și Virginia, împreună cu frații mai tineri, Thoby și Adrian, se mută într-o casă din avangardistul cartier Bloomsbury. În jurul lor se va forma un cerc de artiști și scriitori remarcabili, tineri boemi, nonconformiști, care vor intra în legendă drept Grupul Bloomsbury. Dar totul se schimbă când Vanessa se îndrăgostește pe neașteptate și sora ei se simte abandonată. Posesivă până la obsesie, charismatică și manipulatoare, de o inteligență excepțională, Virginia a trăit mereu înconjurată de atenția și afecțiunea surorii sale; fără acestea, poate oricând să cadă pradă tendințelor autodistructive. În vreme ce tragedia și trădarea amenință să le destrame familia, Vanessa trebuie să ia o decizie prin care să-și protejeze propria fericire.

PRIYA PARMAR s-a născut în 1974, tatăl său fiind indian, iar mama americancă din California. A absolvit Mount Holyoke College, în Massachusetts, unde a studiat cu poetul Iosif Brodski. A mers pentru un an la Oxford University, pentru a se înscrie în cele din urmă la University of Edinburgh, unde a obținut un masterat și ulterior un doctorat în literatură engleză și teatru.

 

Cartea poate fi comandata online de aici

LANSARE: „Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer

lansare roman Jonathan Safran FoerRomanul „Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer, epopeea unei familii evreieşti şi bestseller al editurii Humanitas Fiction la Bookfest 2017, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

La eveniment vor vorbi Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare, Cosmin Ciotloş, critic literar şi Andra Matzal, jurnalist cultural şi unul dintre cei doi traducători ai romanului. Actorul Adrian Ciobanu va citi un fragment din roman. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii.

„Uimitor… Iata-mă este un roman plin de înțelesuri profunde despre identitate, istorie, familie și lumea ieșită din matcă în care trăim.“ (Maureen Corrigan, NPR)

Cu mult umor, dar și cu adâncă melancolie, Foer construiește o poveste multistratificată. Focalizează lentilele camerei sale imaginare asupra unei familii evreiești din Washingtonul actual în interval de patru săptămâni și demolează, nivel după nivel, construcția existenței ei intime și sociale, până ajunge la sâmburele care-i alimentează viața și care se dovedește a fi mai fragil și mai vulnerabil decât și-ar fi imaginat. Julia, o arhitectă „care n-a construit niciodată nimic“, după propria caracterizare, și Jacob, soțul ei, scenarist de succes al postului HBO, dar neîmplinit profesional, trăiesc împreună cu fiii lor, Sam, Max și Benjy – trei copii cu personalități complexe și sofisticate –, în confortul metropolei americane, ducând o viața tihnită, îmbogățită de mici ritualuri laice, care-i definesc ca familie. Când, cu puțin timp înainte de ceremonia de bar mitzvah a lui Sam, Julia descoperă în telefonul soțului ei mai multe mesaje cu un conținut sexual explicit, totul sare în aer, scoțând la iveală o adevărată spirală a crizelor identitare.

Cu aceeași inventivitate plină de energie, ireverență hilară și impetuozitate emoțională din Totul e iluminat și Extrem de tare și incredibil de aproape, romanul Iată-mă e cea mai lucrată, mai dură, dar și cea mai amuzantă carte a lui Jonathan Safran Foer.

 

JONATHAN SAFRAN FOER s-a născut în 1977, la Washington, D.C. Studiază literatura şi filozofia la Princeton University, unde ia mai multe premii de creative writing şi este remarcat de scriitoarea Joyce Carol Oates, iar în 2000 i se acordă premiul Zoetrope. Publică povestiri în reviste prestigioase ca Paris Review, Conjunctions, The New York Times şi The New Yorker. Este editorul antologiei de succes A Convergence of Birds: Original Fiction and Poetry Inspired by the Works of Joseph Cornell, un bestseller pe lista Boston Globe. În 1999 pleaca în Ucraina pentru a face cercetări asupra biografiei bunicului său, călătorie care îi inspiră romanul de debut, Totul e iluminat (Everything is Illuminated, 2002), premiat cu Guardian First Book Prize, National Jewish Book Award şi ecranizat în 2005, în regia lui Liev Schreiber, cu Elijah Wood în rolul principal. Al doilea roman al său, Extrem de tare și incredibil de aproape (Extremely Loud and Incredibly Close, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2012), se bucură de același succes, fiind ecranizat în 2011, în regia lui Stephen Daldry, cu Thomas Horn, Tom Hanks, Sandra Bullock și Max von Sydow. Filmul a fost nominalizat la două premii Oscar și a primit Premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Palm Springs. În 2009 Jonathan Safran Foer publică o nouă carte, de non-fiction, Eating Animals, despre semnificațiile culturale ale mâncării și noul curent vegan. În 2010 îi apare volumul Tree of Codes, carte și obiect de artă totodată, realizat prin tăierea și reîmbinarea unor cuvinte din povestirea Strada Crocodililor (versiunea engleză) de Bruno Schulz. Romanul Iată-mă (Here I Am; Humanitas Fiction, 2017) vede lumina tiparului în 2016, devenind imediat bestseller New York Times. Romanele lui Jonathan Safran Foer sunt traduse în peste 35 de limbi. | www.jonathansafranfoer.com

  • Titlu: Iată-mă
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 648
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-221-8

 

Cartea poate fi comndata online aici

 

LANSARE: „Povestea Castelului Peleş”de Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, la Ateneul Român

Lansare Povestea Castelului Peleş

foto Editura Curtea Veche

Evenimentul de lansare a cărţii-album „Povestea Castelului Peleş”, scrisă de Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, va avea loc în foaierul Ateneului Român (str. Benjamin Franklin, nr. 1-3), începând cu ora 17.30, anunta News.ro.

Lansarea va avea loc în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi Principele Radu al României.

Invitaţi să ia cuvântul sunt Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu“, istoricul Georgeta Filitti, arh. Augustin Ioan şi Irén Arsene Máté, directorul general Curtea Veche Publishing. Prezentarea cărţii va fi urmată de o sesiune de autografe.

Cartea-album „Povestea castelului Peleş” este disponibilă pentru comanda online pe site-ul editurii www.curteaveche.ro la preţul de 80 de lei.

Save

LAnsare: „Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015”, de Radu Vancu

lansare Zodia Cancerului.Jurnal 2012-2015

foto Editura Humanitas

Editura Humanitas vă aşteaptă vineri, 9 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea tulburătorului volum confesiv „Zodia Cancerului.Jurnal 2012–2015“ de Radu Vancu. La eveniment vor participa, alături de autor, criticii literari Andreea Răsuceanu şi Cosmin Ciotloş şi scriitorul Ioan Stanomir.

„Jurnalul lui Radu Vancu este o aventură intelectuală în sine. Mi s-a întâmplat rar să citesc notații atât de dense, atât de competente în zona culturală și atât de umane în cea emoțională. El confirmă un scriitor polivalent, unul dintre cei mai moderni și mai atotcuprinzători ai generației lui. Poet, universitar, activist cultural și civic, Radu Vancu pare unul dintre acei oameni cărora nimic din ce-i uman (și post-uman) nu le e străin.“  – Mircea Cărtărescu

„Dacă înainte de acest jurnal era doar credință, acum mi s-a transformat în convingere: poezia e un gen al biograficului – iar jurnalul e un gen al liricului. Tot ce e mai intens în noi intră aici. Iar această intensitate face, exact ca-n poezie, o dublă mișcare: pe de-o parte, ne falsifică viața, pe de alta, îi aduce adevărul decisiv. Din punctul acesta de vedere, mon semblable, mon frère, jurnalul acesta e doar un lung poem. Nici mai mult, nici mai puțin de atât.“ – Radu Vancu

Radu Vancu (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014; România vertebrată, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.

LANSARE: „Dragoste și revoluție. Amintirile unei românce în Turcia lui Kemal Atatürk” de Florin Țurcanu și Enis Tulça

Lansare - Amintirile unei românce în Turcia lui Kemal Atatürk

foto icr.ro

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul împreună cu Asociaţia Română pentru Asistenţă şi Solidaritate Socială organizează joi, 8 iunie 2017, începând cu orele 18:30, lansarea romanului istoric „Dragoste și revoluție. Amintirile unei românce în Turcia lui Kemal Atatürk” de Florin Țurcanu și Enis Tulça la sediul institutului din Piața Taksim. Romanul va fi prezentat de Enis Tulça, istoric și profesor la Universitatea Galatasaray din Istanbul.

Scrisă în românește și publicată în noiembrie 2016 de Editura Corint, București, cartea poartă pașii cititorilor către timpurile de început ale regimului kemalist turcesc, dar mai ales către prietenia necunoscută până acum dintre românca Anișoara Tulça și Kemal Atatürk. Pe lângă amintirile Anișoarei conturate sub formă de scrisori, care constitutie adevărate fragmente de istorie româno-turcă, cartea conține un studiu introductiv semnat de Florin Țurcan, istoric și profesor la Universitatea din București, o postfață scrisă de Enis Tulça și un album cu ilustrații din arhiva familiei Tulça, din Arhivele Militare Române Pitești și fotografii intrate în domeniul public.

„Textul amintirilor este o mărturie, frapantă prin detalii, despre începuturile spartane ale regimului kemalist, în peisajul primitiv al Anatoliei centrale. Autoarea este o româncă, Anișoara, o iubire necunoscută până acum a lui Atatürk. La un capăt al acestei istorii este Mustafa Kemal care «la o masuță de meze (…) punea la cale soarta Turciei» și care-i încredinta Anișoarei, atunci când lipsea din Ankara, valiza în care-și păstra «toată averea lui» pentru a o adăposti sub patul ei. La celălalt capăt este părintele națiunii, cu autoritatea sa necontestată, observat în decorul oficial al palatului Dolmabahce, în ambianța cluburilor selecte din Istanbul sau pe puntea iahtului, în plimbările sale estivale pe apele Bosforului.” FLORIN ȚURCANU

„Pașa, am venit să-ți cer o favoare, prima și ultima. Viața, pentru mine, este prea dificilă aci. Ieri, pentru prima oară, m-am hazardat să mă duc pe jos în oraș și toți copiii au început să-mi arunce pietre și să-mi strige «ghiaura». În jurul meu simt numai ostilitate, înconjurată de santinele și sute de ochi… cari mă fixează. Acuma trimiteți peste tot în Italia și Rusia oameni. Vă rog, trimiteți-ne și pe noi cu o misiune oarecare, nu are să vă para rau. Soțul meu este inteligent, cunoaște limbi, este muncitor, are să vă fie de mare folos.” ANIȘOARA TULÇA

„Când sunt departe, mă gândesc: la Ankara este o femeie care îmi este o adevarată prietenă, ea este bună, loială și absolut dezinteresată, în fine, am și eu o prietenă. Nu te uita [că] în jurul meu sunt mii de dalcauci, toți pentru interesul lor. Mâine, dacă aș cădea de la putere, ei ar fi printre primii să-mi dea cu piatra. Inima mea este solitară, nu am niciun prieten și mă simt izolat și singur în mulțimea asta. Eram creați să ne înțelegem, ce păcat că nu-i posibil.” MUSTAFA KEMAL (cuvinte atribuite acestuia în amintirile Anișoarei Tulça).

Evenimentul reprezintă o oportunitate de întărire a bunelor relații deja existente între ICR Istanbul și românii trăitori în Turcia prin promovarea importanței rolului avut de personajul principal, Anișoara Tulça – care în anii ’20 a făcut parte din rândul comunității românești din Istanbul – în viața unuia dintre cei mai mari lideri politici ai secolului XX, cât și prin întâlnirea cu unul dintre descendenții familiei Tulça. – transmite ICR Istanbul.

„După colț”, de Carol Feldman

După colț - Carol Feldman

foto icr.ro

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Editura Hasefer din București și AZOCLR – Asociația Ziariștilor și a Oamenilor de Cultură de Limbă Română a lansat, la sediul ICR Tel Aviv, volumul „După colț” de Carol Feldman. 

Despre volum: „În rest, ce pot spune despre povestirile care țâșnesc de după colțurile imaginației scriitorului? Personajele sunt toate gingașe și puternice, în același timp. Și mai au o trăsătură comună: cu ajutorul unei tehnici deosebite a detaliului și a zugrăvirii unei atmosfere specifice unei epoci, fiecare caracter evocat, sensibil și delicat, este nu numai un portret ”la minut”, ci un arhetip al unei atitudini, posturi sau relații profund umane. Carol Feldman nu ne-o zugrăvește pe mama sau bunica sa, ci întruparea imaginii Mamei și a Bunicii, în care fiecare ne recunoaștem mama și bunica. Zeida și Baba Sura nu sunt personaje, ci atitudini și calități umane universale. Și până și un baston, în care un copil ar vedea un cal înaripat, devine un personaj și o cheie a unui Sesam dincolo de care trebuie văzut tot un tip uman și o epocă.

M-aș mai opri o clipă asupra umorului lui Carol Feldman, fiind, savuros și capabil să creioneze un portret, ca în „Grandmama”, „Tanti Motea”, sau dureros, ca în „Dorel și ghioceii”, când copilul trebuie să învețe că după flori nu se plânge, desi ele mor atât de repede.” (Alexandru Marinescu, directorul Editurii Hasefer și redactor-șef al ziarului „Realitatea Evreiască”)

Carol Feldman s-a născut la Tulcea, pe 10 februarie 1937. A absolvit Școala medie cu Diploma de Merit în 1954. Este absolvent al Studioului de Teatru TES din București și a activat ca actor la Teatrul Evreiesc de Stat din București până în anul 1965, când s-a stabilit în Israel, unde a jucat și regizat piese de teatru în special în limba idiș, dar și în limbile ebraică și română. A interpretat peste 50 de roluri, a regizat și a prelucrat peste 20 de spectacole, luând parte și la turnee teatrale în America, Africa de Sud, Rusia și Marea Britanie. În perioada 1965-1994 a colaborat la publicațiile israeliene de limbă română „Viața noastră”, „Lectura” și „Facla”.  În 2007 i s-a decernat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Tulcea.  De asemenea, este colaborator permanent la „Jurnalul Săptămânii”. Din 2001 este și conferențiar de literatură idiș, traducând în limba idiș trei piese pentru Teatrul Evreiesc de Stat din București. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, printre volumele publicate fiind: schițe, nuvele și povestiri – „Copilul din mine” (2002), „Inimi deshise” (2003), „De unde am venit…” (2004), „D-ale lui Unu’ Moise” (2005), „Povestiri de aici și de acolo” (2005), „Trifoi cu patru foi” (2008), „Pe malul Dunării” (2010), „După colț” (2017); romane – „Domnișoara” (2007, 2013), „Maria. Mozaicul unei vieți” (2009), „A doua primăvară” (2011), „Romanul unui evreu” (2014, 2015).