Categorie Carte

Pasi prin viata, de Marina Badulescu

Pasi prin viata

sursa foto: https://marinabadulescupress.ro/

Pasi prin viata – Sfaturi nesolicitate pentru o viata inteleapta.

In prefata, renumitul jurnalist Octavian Stireanu marturiseste ca este suprins chiar de la inceput de arhitectura narativa a cartii: „Marina Badulescu ne ofera o carte in carte, printr-o constructie epica inteligenta si captivanta, desfasurata pe doua paliere distincte, dar care se impletesc fara sa se obstructioneze.

Nucleul principal al romanului este o carte publicata de personajul principal Monica Lazarescu sub titlul „Pasi prin viata”, carte care are ca personaj principal propriu o profesoara de limba engleza, Magda Barbu.

Despre aceasta carte sunt invitate/rugate sa se pronunte cele mai bune prietene din liceu ale Monicai. Comentariile acestora, dimpreuna cu flash-urile asupra propriei lor vieti, alcatuiesc al doilea palier epic al romanului Marinei Badulescu. Schematic spus, avem in fata o carte despre cum este inteleasa o alta carte.”

O carte pe care nu o vei lasa din mana. O carte care te va absorbi ca un film de dragoste, suspans si aventura.

Inca de la primele pagini romanul te cucereste prin viata pe care o emana, dar si prin pasii pe urmele carora mergi, care ba se tarasc, ba aluneca, ba se impotmolesc, ba salta nestapanit. Viata in hatisul ei de momente ilare, stari de bucurie, clipe dramatice sau situatii pe muchie de cutit te face sa treci prin toata paleta de trairi de la iubire – la gelozie, de la sentimentul de siguranta – la teama infernala de necunoscut, de la fericire sublima – la tragedie.

Pasii parcursi de-a lungul anilor pot fi perceputi tulburatori pentru unii, de neinchipuit pentru altii sau adevarate provocari, iar alegerile facute de catre personaje sunt vehement combatute, puternic aclamate sau barfite cu ipocrizie.

Cartea din carte este privita prin ochii a patru eroine difierite ca personalitate si experienta de viata este incitanta si spectaculoasa ca si cum s-ar reflecta intr-un diamant cu mai multe fatete.

Astfel realizam cum suntem priviti si, poate. judecati de cei din jur.

Va invitam sa descoperiti „sfaturile nesolicitate” presarate pe alocuri, pentru a va da seama la finalul romanului, ca ati devenit putin mai intelepti, mai buni cunoscatori ai caracterului uman, mai empatici, dar si ca ati aflat rezolvari inedite ale unor situatii ce pareau fara iesire.

Mai multe detalii despre Marina Badulescu.

CARACTERISTICI GENERALE

GenFictiune
SubgenDragoste
AutorMarina Badulescu
Editia1 edition
An publicare2019
Luna lansareNoiembrie
LimbaRomana
Tip copertaBrosata
FormatFizic
ISBN / ISSN978-606- 94832-0-6

DIMENSIUNI

Numar pagini312
Dimensiune (mm)140 x 210
Greutate400 g

Cartea poate fi cumparata online de aici.

„Europa mea”, de Gheorghe Ursu

„Europa mea”, de Gheorghe UrsuVolumul „Europa mea”, semnat de scriitorul şi disidentul Gheorghe Ursu, are o prefaţă semnată de Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, şi o postfaţă de Ştefan Bosomitu.

„«După ce secretarul organizaţiei de bază a refuzat să mi dea recomandarea pentru călătoria peste hotare, după ce comitetul oamenilor muncii mi a respins recomandarea, după ce, la 10 luni după cele de mai sus, am scris o nouă cerere, după ce Sectorul de Partid mi a respins cererea, după ce am reuşit să mă înscriu pe lista de audienţe la Prim-Secretarul Sectorului de Partid, după ce Serviciul Personal mi a comunicat că răspunsul Sectorului de Partid a fost se respinge cererea, după ce m am adresat, conform legii, forului superior, după ce, trecând două luni şi neprimind răspuns scris, m am prezentat personal la Primăria Capitalei, după ce mi s a spus că acest for confirmă decizia ‘antevorbitorului’, după ce am înaintat o cerere preşedintelui Republicii, căci aşa i omul care are microbul călătoriilor, merge până n pânzele albe…»

 

„Astfel a primit tata, în 1978, ca şi în celelalte dăţi, paşaportul. Povestit cu dezarmanta sa candoare şi o singulară pasiune enciclopedică pentru arta şi viaţa cetăţii umane, acest mirabil periplu îi va marca, de fapt, destinul. În acea călătorie a reuşit să transmită Europei Libere o scrisoare despre o crimă neştiută a lui Nicolae Ceauşescu: sistarea lucrărilor de consolidare a blocurilor din capitală avariate de cutremurul din 1977, toate resursele, umane şi financiare, urmând să fie folosite pentru viitoarea Casă a Poporului. Scrisoarea a atras furia dictatorului şi a Securităţii şi laţul avea să se strângă în jurul tatei în decembrie 1984. A urmat deznodământul cunoscut. Ce rămâne? Deocamdată, un vid de justiţie. Şi lumea lui de pasiuni fără hotar, din care putem «vedea», în aceste pagini, o frântură” (Andrei Ursu).

Gheorghe Ursu (1926 1985), inginer constructor, scriitor şi disident român. Din 1950 a lucrat la Institutul de proiectări în construcţii ISLGC. În 1944 a debutat în literatură în cotidianul Ecoul, în pagina literară realizată de Miron Radu Paraschivescu, Virgil Ierunca şi Ion Caraion. În 1971, Editura Litera i a publicat volumul de versuri „Mereu doi”, cu un cuvânt înainte semnat de Nina Cassian. În perioada 1969 1982 a făcut mai multe excursii în Occident, în timpul cărora a intrat în legătură cu disidenţi români, printre care Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. În toţi aceşti ani a devenit un critic vocal al abuzurilor regimului comunist, inclusiv prin scrisori care au fost citite la postul de radio Europa Liberă.

Pe 21 septembrie 1985 a fost arestat pe motiv că ar fi deţinut valută. De fapt, a continuat să fie anchetat violent de Securitate pentru „intensă activitate de propagandă duşmănoasă prin acţiuni directe sau prin intermediul unor oficine de propagandă reacţionară din străinătate”.

Pentru că a refuzat să se dezică de criticile aduse lui Nicolae Ceauşescu în scrisorile respective şi să şi trădeze prietenii, pe 17 noiembrie 1985 a fost ucis, prin tortură, de doi anchetatori din Direcţia a VI a Cercetări Penale a Securităţii. „Jurnalul intim” care a stat la baza anchetei şi pe care plănuia să-l prelucreze literar şi ulterior să l publice a fost confiscat şi distrus de anchetatori împreună cu alte manuscrise (jurnalul cuprindea 61 de caiete cu însemnări zilnice din perioada 1949-1984).

 

Cartea poate fi cumparata online de aici

„Violeta“, de Isabel Allende

„Violeta“, un nou roman de Isabel AllendeRomanul Violeta a fost lansat, simultan, în limbile spaniolă, engleză și română pe 25 ianuarie 2022.

Din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume, Violeta del Valle, protagonista noului roman semnat de Isabel Allende este martora unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi şi supravieţuire. S-a aruncat în vâltoarea destinului cu entuziasm şi curaj, iar la capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viaţa sa, rememorează tot ce a trăit. Confesiune şi bilanţ deopotrivă, se întoarce în ea la pasiunile care i-au schimbat traiectoria, la marile iubiri care i-au marcat existenţa, la perioadele de sărăcie şi de prosperitate, la pierderile devastatoare şi bucuriile copleşitoare.

Cărţile scriitoarei Isabel Allende s-au vândut în peste 250.000 de exemplare în România.

ISABEL ALLENDE, nepoata fostului președinte chilian Salvador Allende, s-a născut pe 2 august 1942 la Lima, în Peru. Își petrece copilăria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet se refugiază în Venezuela, unde rămâne timp de 15 ani și lucrează ca ziaristă. În prezent locuiește în California. În 1982, primul ei roman, Casa spiritelor, are un succes fulminant și devine imediat bestseller internațional. În 1984 publică Despre dragoste și umbră, apoi Eva Luna (1987), Povestirile Evei Luna (1989) și Planul infinit (1991). În 1992, fiica scriitoarei, bolnavă de porfirie, moare. Următoarea ei carte, Paula (1994), îi este dedicată. De mult succes se bucură volumul Afrodita (1997), romanele Fiica norocului (1999) și Portret în sepia (2000), volumul de memorii Țara mea inventată (2003) și romanul Zorro (2005). În 2006 îi apare romanul Inés a sufletului meu, în 2007, volumul autobiografic Suma zilelor, în 2009, romanul Insula de sub mare, în 2011, Caietul Mayei, iar în 2012, volumul Dragoste. În 2014 vede lumina tiparului thrillerul Jocul RIPPER, în 2015, romanul Amantul japonez, în 2017, Dincolo de iarnă, în 2019, O lungă petală de mare, în 2020, Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viața lungă și ursitoarele bune, iar în 2022, Violeta. În cariera sa literară, Isabel Allende a primit peste 60 de premii și distincții. În 1994, statul francez i-a conferit titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, iar în 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom. În 2018, în cadrul National Book Awards, a primit Medal for Distinguished Contribution to American Letters, fiind prima personalitate scriitoricească de limbă spaniolă căreia i se acordă această distincție. | www.isabelallende.com

  • Titlu: Violeta
  • An apariție: 2022
  • Ediție: I
  • Pagini: 376
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-900-1
  • ColecțieSeria de autor Isabel Allende
  • Domeniuliteratură
  • Autor: Isabel Allende
  • Traducere: Cornelia Rădulescu

Cartea poate fi cumparata online de aici.

Doina Ruști prezintă Volumul „Omulețul roșu” la Circolo dei Lettori din Torino

Doina Ruști

foto: ICR.ro

Volumul „Omulețul roșu”, publicat într-o nouă ediție în italiană, revizuită și modificată la cunoscuta editură Sandro Teti Editore din Roma, va fi prezentat sâmbătă, 18 decembrie, ora 18.00, la Circolo dei Lettori din Torino, în prezența scriitoarea Doina Ruști și a traducătorului său, prof. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.

Întâlnirea literară cu scriitoarea Doina Ruști la Torino este organizată de Accademia di Romania in Roma, Circolo dei Lettori din Torino și Librăria Luxemburg din Torino, în parteneriat cu Departamentul de Limbi și Literaturi Străine și Culturile Lumii din cadrul Universității din Torino, Sandro Teti Editore din Roma, patronajul Salonului Internațional de Carte de la Torino și al Consulatului General al României la Torino.

Doina Ruști (15 februarie 1957) cu strămoși veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat și cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde și haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic. În același registru fantastic sunt scrise și ale romane. Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste. În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei, a primit Premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil. Un loc special ocupă romanul Manuscrisul fanariot (2015), tradus parțial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu și liric pe alocuri. Alte romane adoptă un realism crud. Între acesta, Lizoanca, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, 2009. La publicarea primei ediții în italiană a romanului Omulețul roșu, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) și tipul de fantastic (Stato). Trăiește în București, este scenaristă, iar ocazional face și regie de film. A regizat un film de scurtmetraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015, fiind selectat și în alte festivaluri internaționale. De asemenea, a scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2016) și scenariul pentru documentarul The Greek Slave (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania’s, 2015.

Roberto Merlo este conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino. S-a format ca românist la Universitățile din Torino, Cluj şi București. A publicat numeroase studii consistente despre literatura română contemporană și despre traducerile de care e bucură scriitorii români în Peninsulă. A tradus numeroase volume din literatură română modernă și contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști: „L’omino rosso” (2012; 2021) și „Zogru” (2010) și teatru, cu rare dar fascinante incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vișniec și Marta Petreu.

Pentru mai multe informații privind participarea la eveniment: https://torino.circololettori.it/l-omino-rosso-2/.

Sursa: icr.ro

„Greenlights/ Undă verde”, biografia actorului Matthew McConaughey

Carte Greenlights  Undă verde„Undă verde” – precum un semafor cu toate culorile verzi – adună primii 50 de ani ai lui Matthew McConaughey: „un album, o antologie, o poveste a vieţii mele de până acum… o scrisoare de dragoste. Adresată vieţii”. Dar şi „cum să obţii mai mult «Da» într-o lume plină de «Nu» şi cum să recunoşti momentele în care un «Nu»  ar putea să fie de fapt un «Da»”. Pentru că lumina roşie devine în cele din urmă verde. Pentru că cel care juca mereu fără cămaşă în comedii romantice a devenit în cele din urmă un actor câştigător de Oscar.

„Greenlights/ Undă verde” a devenit imediat un bestseller. În SUA, s-au vândut peste 500.000 de exemplare vândute într-o lună.

„Greenlights/ Undă verde”, biografia actorului Matthew McConaughey, a apărut în limba română la editura Rao şi poate fi comandată online.

„Ghidul Bobocului Vegan” de Eniko Pal

Ghidul Bobocului Vegan

foto:Cosultaubio.ro

Cartea „Ghidul bobocului Vegan” scrisa de Enikö Pal arata ce înseamna veganismul, impactul stilului alimentar în sanatatea omului si cum se poate duce o viata mai sanatoasa facând alegerile nutritionale potrivite. Aceasta carte este rezultatul a 13 ani de experienta ca vegan, nutritionist si nutritionist pentru sportivi.

Acest ghid te va învata ce înseamna cu adevarat sa duci o viata sanatoasa si ce este fericirea. Totul începe cu tine si familia ta, cu ceea ce decizi sa servesti ca si mâncare. În acest ghid vei vedea cum te afecteaza alegerile uzuale si ce poti sa faci pentru a te bucura mai mult timp de o viata sanatoasa alaturi de cei dragi. În acest proces de învatare vei descoperi o lume noua plina de compasiune si grija fata de tot ceea ce are viata. Ghidul te va ajuta si te va îndruma spre alegerile cele mai bune pentru tine într-un mod accesibil tie.

„Cu ce pot eu sa schimb ceva în lume?” au spus sapte miliarde de oameni. Tu esti persoana care poate sa îsi schimbe propria viata, poti sa faci lucruri frumoase, poti sa fi bun, poti face din lumea aceasta un loc mai frumos, poti chiar sa salvezi planeta în loc sa ajuti la distrugerea ei. Toate alegerile între bine si rau încep din farfuria ta, indiferent daca esti femeie sau barbat, negru sau alb, sarac sau bogat, indiferent de pregatirea profesionala, profesia practicata sau statutul social, alimentatia ta naturala consta în alimente vegetale. Esti om dar uman te face doar compasiunea.

Cartea poate fi cumparata online din sectiunea carti pe Cosultaubio.ro.

„The Christmas Pig”, de J. K. Rowling

Cartea The Christmas PigScriitoarea britanică J. K. Rowling, autoarea aventurilor lui Harry Potter, vândute în jumătate de miliard de exemplare în lume, a publicat o nouă carte pentru copii, „The Christmas Pig”, inspirată de fiul ei.

Ideea acestei cărţi a pornit de la porcul din pluş pe care i l-a oferit fiului ei David pe când era bebeluş şi care a devenit jucăria preferată a copilului. Pentru a evita o criză de plâns în cazul în care pluşul preferat s-ar pierde, J.K. Rowling a mai cumpărat unul identic, pe care fiul ei l-a găsit într-o zi.

„Într-o zi, m-am gândit la asta, la ceea ce înseamnă să fii înlocuit, dublura – cel care nu e alesul. Şi mi-am dat seama că am în sfârşit povestea mea de Crăciun”, a povestit romanciera în vârstă de 55 de ani.

Publicată la Hachette Children’s Group în versiunea originală cu titlul „The Christmas Pig”, cartea a fost lansată în mai mult de 20 de limbi.

Ca şi cele şapte volume ale ucenicului vrăjitor Harry Potter, apărute între 1997 şi 2007, acest nou volum pentru tineri vorbeşte despre „lumea ascunsă” şi despre „magie”, dar sunt „total diferite”, a explicat J.K. Rowling.

Mai multe detalii in interviul pentru Sunday Times.

Cartea in limba engleza poate fi achizitionata in Romania de la Editura Carturesti, click aici.

„Constantin Silvestri în cronici și interviuri, 1930-1959”, de Cristina Enășescu

Volum Constantin Silvestri în cronici și interviuri, 1930-1959

foto: ICR.ro

Volumul „Constantin Silvestri în cronici și interviuri, 1930-1959”, realizat de istoricul Cristina Enășescu și publicat de Editura Institutului Cultural Român, va fi lansat joi, 23 septembrie 2021, de la ora 16.00, în foaierul Ateneului Român, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, la standul Librăriilor Humanitas. La eveniment vor participa, alături de autoarea volumului, Mirel Taloș, președintele Institutului Cultural Român, Iosif Ion Prunner, președintele Fundației Silvestri, pianista Lena Vieru Conta. Lansarea de la Ateneul Român va avea loc înaintea concertului de la ora 16.30. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival, interpretat de Filarmonica George Enescu, condusă de dirijorul Gabriel Bebeșelea.

„Volumul de față, strâns laolaltă, îngrijit și adnotat cu minuțiozitate de Cristina Enășescu, are ceva dintr-o expoziție de pictură. E ca și cum fiecare capitol, fiecare cronică muzicală, interviu ori dare de seamă, fiecare enumerare ori anexă ar surprinde ceva, o fațetă unică a portretului unui om care a fascinat și continuă să o facă: genialul Constantin Silvestri. E o carte în care ai ce să citești și în care găsești, la fiecare pagină, idei asupra cărora te poți opri să reflectezi. Nu-ți poți opri șuvoiul de exclamații mirate, dar mereu confirmate de conținutul acestor pagini: ce lume!, ce stil!, ce anvergură!, ce directețe și spirit pătrunzător!”, apreciază compozitorul și muzicologul Dan Dediu, în prefața volumului. „Se cuvin laude pentru această inițiativă editoriată tuturor celor care au sprijinit-o și făcut-o posibilă. Este un cadou ce ni se face la jumătate de secol de la moartea prematură a celui despre care George Enescu spunea: De acum eu pot muri, pentru că urmașul meu va fi Silvestri”, subliniază Dan Dediu, la finalul textului său.

„Cu acest volum care adună cele mai importante articole apărute în ziarele și revistele din România, în perioada februarie 1930-iulie 1959, dorim să-l omagiem pe compozitorul, pianistul și dirijorul Constantin Silvestri, la 50 de ani de la încetarea sa prematură din viață”, a declarat istoricul Cristina Enășescu. „Fără a dori o periodizare a articolelor, alta decât cea cronologică, aceasta apare legată de momentele de viață ale artistului, dar și de contextul politic în care se desfășoară activitatea la care se face referire în respectiva cronică”, precizează autoarea volumului.

Constantin Silvestri (1913-1969), dirijor, compozitor şi pianist, s-a născut la Bucureşti pe 31 mai 1913 şi a murit pe 23 februarie 1969 la Londra. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, a studiat compoziţie cu Mihail Jora şi pian cu Florica Musicescu. La vârsta de zece ani a debutat pe scenă în calitate de pianist. A susţinut primul concert de dirijat la Orchestra Radio pe 29 martie 1939, cu o lucrare în primă audiţie.

La Ateneu, primul concert de dirijat a avut loc pe 2 mai 1940. A fost director la Operă între decembrie 1953 şi aprilie 1955. A fost numit director al Filarmonicii din Bucureşti între 1947 şi 1953. A fost profesor de dirijat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, între 1948 şi 1959. Pe 13 septembrie 1958 a dirijat premiera românească a operei „Oedipe” de George Enescu. A fost distins cu patru premii „George Enescu“. Pleacă definitiv din ţară la începutul anului 1959, cu ocazia unui turneu, stabilindu-se întâi la Paris. În 1961 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Bournemouth (Marea Britanie), la pupitrul căreia va ramâne până la sfârşitul vieţii. A realizat numeroase turnee, dirijând în principalele centre muzicale din Europa, dar şi din Japonia, Australia şi America de Sud. A murit prematur, într-un spital londonez, pe 23 februarie 1969.

***

Având în vedere reglementările legale în vigoare (respectiv prevederile din Anexa nr. 3 art. 1 pct. 7. Și 8¹ din H.G. 932/2021, cu toate modificările la zi) desfășurarea activității cu publicul în cadrul Ateneul Român se face în următoarele condiții:

Este permis accesul până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție. În perioadele în care incidența este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, participarea este permisă doar pentru persoanele care:

▪ sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare,

▪ prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau

▪ prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 nu mai vechi de 48 de ore.

Sursa: ICR.ro

 

LANSARE CARTE: „Prieten cu umbra”, de Călin Torsan

Prieten cu umbra

foto: Editura Polirom

Joi, 15 iulie, ora 19.00, în Grădina Librăriei Modul Cărturești (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), va avea loc o întîlnire cu scriitorul Călin Torsan, cu prilejul lansării romanului Prieten cu umbra, cu ilustraţii de Daniel Ionescu, apărut în colecția Junior a Editurii Polirom.

Invitat special: Gabriel Atanasov, Ambasador al Republicii Macedonia de Nord în România

Despre carte

Vîrsta recomandată 10+

Într-o seară, Nimo întîrzie în oraș nepermis de mult. Tocmai a ratat ultimul autobuz care-l putea duce acasă, în cartierul bucureștean Drumul Taberei. În întuneric, un scrîșnet teribil despică liniștea din Piaţa Universităţii. O statuie pîrîie din toate încheieturile și… iat-o cum prinde viaţă și-i sare în ajutor băiatului. Călare pe Breazu, calul lui Mihai Viteazul, Nimo pornește spre casă, în vreme ce bunicul său – statuia lui, mai bine zis – își mîngîie mustaţa liniștit. Așa începe aventura lui Nimo. Una care-l va purta, alături de prietenul său Imran, într-o călătorie spre Macedonia de Nord, loc plin de secrete, unde va descoperi povestea mamei sale.

„Azi-mîine voi împlini 51 de ani. Asta mă face să rîd, fiind mai apropiat de numărul invers de ani, 15, vîrsta începuturilor de drum. Oricum, am înţeles deja că în fiecare adult rămîne ascuns copilul gata de joacă. Ceea ce nu e deloc rău, căci numai așa pot fi întreţinute visurile sau imaginaţia. Priviţi desenele celor mici și ascultaţi-le bazaconiile! Veţi înţelege atunci că ochii lor reflectă lumea cu totul surprinzător. Artistic, aș zice. Asta m-a făcut să născocesc cîteva povești pentru ei, convins că urechile lor vor ști să le-asculte cum trebuie. Cît despre Prieten cu umbra, am scris-o în cel mai ciudat an al vieţii mele. Cu masca pe faţă, dar cu gîndurile zburînd printre nori.” (Călin)

La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Vrăjitorul dințos (2019), roman cîștigător al Concursului de manuscrise Polirom Junior, ediția 2018.

Cumpara online

Etty Hillesum, Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)

Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)

foro: Editura Humanitas

Bestseller international tradus în peste 25 de limbi

„O carte excepțională, pe care am citit-o dintr-o răsuflare: câtă sensibilitate, câtă compasiune!“ — PRIMO LEVI

„Jurnalul lui Etty Hillesum are o importanță colosală atât ca mărturie despre Holocaust, cât și ca document esențial pentru istoria socială și pentru mișcarea feministă.“ — The Paris Review

„Puternică, entuziastă, plină de pasiune, Etty Hillesum redă perfect frământările vremurilor sale. Mărturia ei dovedește că spiritul omului poate înfrunta chiar și cele mai inimaginabile condiții.“ — New York Times

„Un volum remarcabil, cu adevărat ieșit din comun.“ — The Washington Post Book World

„Gândurile acestei tinere evreice, care, asemenea bine-cunoscutei Anne Frank, și-a găsit sfârșitul într-un lagăr de concentrare, denotă o acuitate a observației cu totul aparte.“ — Kirkus Reviews

ESTHER (ETTY) HILLESUM s-a născut în 15 ianuarie 1914 într-o familie de evrei din Middelburg (Țările de Jos). Din 1924 familia se mută la Deventer, unde tatăl, profesor de limbi clasice, devine director al liceului local. După încheierea studiilor liceale, Etty se mută la Amsterdam pentru a urma dreptul, apoi slavistica. La începutul anului 1941 îl cunoaște pe Julius Spier, fost discipol al lui Jung, psiholog, psihoterapeut și chirolog; la început este pacienta lui (cel mai probabil ideea ținerii unui jurnal a venit dinspre acesta, ca parte din terapie), apoi secretară, prietenă și iubită. Însemnările foarte intime din jurnal surprind, în paralel cu explorările spirituale ale tinerei de 27 de ani, viața de zi cu zi din Amsterdamul ocupației naziste, persecuțiile la care au fost supuși evreii și tăvălugul de neoprit al istoriei, căruia îi vor cădea victime într-un final și autoarea și întreaga ei familie. Caietele lui Etty, cu scrisul lor mărunt și greu de descifrat, au avut un destin complicat vreme de aproape patru decenii, până în anul 1981, când a apărut, în îngrijirea lui Jan G. Gaarlandt, prima selecție în neerlandeză a jurnalului, alături de o serie de scrisori trimise de ea, majoritatea din lagărul de tranzit Westerbork. Prima ediție integrală a fost publicată în 1986. Ulterior, jurnalul și scrisorile au fost traduse în engleză și în alte 24 de limbi. Pe lângă importanța istorică, scrierile lui Etty înfățișează o tânără de o inteligență și o sensibilitate aparte, nonconformistă, de o intensă compasiune și cu abordări feministe sofisticate. Vocea sa vine ca o completare „de maturitate“ a jurnalului Annei Frank. Etty Hillesum a murit pe 30 noiembrie 1943 la Auschwitz.

  • Titlu: Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)
  • An apariție: 2021
  • Ediție: I
  • Pagini: 288
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-7171-4
  • ColecțieMemorii/Jurnale/Biografii
  • Domeniumemorialistică & diaristică
  • Autor: Etty Hillesum
  • Introducere: Jan G. Gaarlandt
  • Traducere: Gheorghe Nicolaescu

Cumpara online