Categorie Carte

LANSARE CARTE: „Prieten cu umbra”, de Călin Torsan

Prieten cu umbra

foto: Editura Polirom

Joi, 15 iulie, ora 19.00, în Grădina Librăriei Modul Cărturești (Str. Academiei, 18-20, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), va avea loc o întîlnire cu scriitorul Călin Torsan, cu prilejul lansării romanului Prieten cu umbra, cu ilustraţii de Daniel Ionescu, apărut în colecția Junior a Editurii Polirom.

Invitat special: Gabriel Atanasov, Ambasador al Republicii Macedonia de Nord în România

Despre carte

Vîrsta recomandată 10+

Într-o seară, Nimo întîrzie în oraș nepermis de mult. Tocmai a ratat ultimul autobuz care-l putea duce acasă, în cartierul bucureștean Drumul Taberei. În întuneric, un scrîșnet teribil despică liniștea din Piaţa Universităţii. O statuie pîrîie din toate încheieturile și… iat-o cum prinde viaţă și-i sare în ajutor băiatului. Călare pe Breazu, calul lui Mihai Viteazul, Nimo pornește spre casă, în vreme ce bunicul său – statuia lui, mai bine zis – își mîngîie mustaţa liniștit. Așa începe aventura lui Nimo. Una care-l va purta, alături de prietenul său Imran, într-o călătorie spre Macedonia de Nord, loc plin de secrete, unde va descoperi povestea mamei sale.

„Azi-mîine voi împlini 51 de ani. Asta mă face să rîd, fiind mai apropiat de numărul invers de ani, 15, vîrsta începuturilor de drum. Oricum, am înţeles deja că în fiecare adult rămîne ascuns copilul gata de joacă. Ceea ce nu e deloc rău, căci numai așa pot fi întreţinute visurile sau imaginaţia. Priviţi desenele celor mici și ascultaţi-le bazaconiile! Veţi înţelege atunci că ochii lor reflectă lumea cu totul surprinzător. Artistic, aș zice. Asta m-a făcut să născocesc cîteva povești pentru ei, convins că urechile lor vor ști să le-asculte cum trebuie. Cît despre Prieten cu umbra, am scris-o în cel mai ciudat an al vieţii mele. Cu masca pe faţă, dar cu gîndurile zburînd printre nori.” (Călin)

La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Vrăjitorul dințos (2019), roman cîștigător al Concursului de manuscrise Polirom Junior, ediția 2018.

Cumpara online

Etty Hillesum, Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)

Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)

foro: Editura Humanitas

Bestseller international tradus în peste 25 de limbi

„O carte excepțională, pe care am citit-o dintr-o răsuflare: câtă sensibilitate, câtă compasiune!“ — PRIMO LEVI

„Jurnalul lui Etty Hillesum are o importanță colosală atât ca mărturie despre Holocaust, cât și ca document esențial pentru istoria socială și pentru mișcarea feministă.“ — The Paris Review

„Puternică, entuziastă, plină de pasiune, Etty Hillesum redă perfect frământările vremurilor sale. Mărturia ei dovedește că spiritul omului poate înfrunta chiar și cele mai inimaginabile condiții.“ — New York Times

„Un volum remarcabil, cu adevărat ieșit din comun.“ — The Washington Post Book World

„Gândurile acestei tinere evreice, care, asemenea bine-cunoscutei Anne Frank, și-a găsit sfârșitul într-un lagăr de concentrare, denotă o acuitate a observației cu totul aparte.“ — Kirkus Reviews

ESTHER (ETTY) HILLESUM s-a născut în 15 ianuarie 1914 într-o familie de evrei din Middelburg (Țările de Jos). Din 1924 familia se mută la Deventer, unde tatăl, profesor de limbi clasice, devine director al liceului local. După încheierea studiilor liceale, Etty se mută la Amsterdam pentru a urma dreptul, apoi slavistica. La începutul anului 1941 îl cunoaște pe Julius Spier, fost discipol al lui Jung, psiholog, psihoterapeut și chirolog; la început este pacienta lui (cel mai probabil ideea ținerii unui jurnal a venit dinspre acesta, ca parte din terapie), apoi secretară, prietenă și iubită. Însemnările foarte intime din jurnal surprind, în paralel cu explorările spirituale ale tinerei de 27 de ani, viața de zi cu zi din Amsterdamul ocupației naziste, persecuțiile la care au fost supuși evreii și tăvălugul de neoprit al istoriei, căruia îi vor cădea victime într-un final și autoarea și întreaga ei familie. Caietele lui Etty, cu scrisul lor mărunt și greu de descifrat, au avut un destin complicat vreme de aproape patru decenii, până în anul 1981, când a apărut, în îngrijirea lui Jan G. Gaarlandt, prima selecție în neerlandeză a jurnalului, alături de o serie de scrisori trimise de ea, majoritatea din lagărul de tranzit Westerbork. Prima ediție integrală a fost publicată în 1986. Ulterior, jurnalul și scrisorile au fost traduse în engleză și în alte 24 de limbi. Pe lângă importanța istorică, scrierile lui Etty înfățișează o tânără de o inteligență și o sensibilitate aparte, nonconformistă, de o intensă compasiune și cu abordări feministe sofisticate. Vocea sa vine ca o completare „de maturitate“ a jurnalului Annei Frank. Etty Hillesum a murit pe 30 noiembrie 1943 la Auschwitz.

  • Titlu: Jurnal (1941–1942). Scrisori din lagărul de la Westerbork (1943)
  • An apariție: 2021
  • Ediție: I
  • Pagini: 288
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-7171-4
  • ColecțieMemorii/Jurnale/Biografii
  • Domeniumemorialistică & diaristică
  • Autor: Etty Hillesum
  • Introducere: Jan G. Gaarlandt
  • Traducere: Gheorghe Nicolaescu

Cumpara online

Lansare carte: „Economia și pandemia. Ce urmează?”, de Daniel Dăianu

"Economia și pandemia. Ce urmează?", de Daniel Dăianu

foto: Editura Polirom

Joi, 1 iulie, începînd cu ora 18.30, pe paginile de Facebook Cărturești: facebook.com/Carturesti și Editura Polirom: facebook.com/polirom.editura, va avea loc lansarea volumului „Economia și pandemia. Ce urmează?”, de Daniel Dăianu, recent apărut la Editura Polirom.

Invitați, alături de autor: Aurelian Dochia Ioana Ene Dogioiu Gabriela Drăgan Bogdan Murgescu Valentin Naumescu

Lansare: „Vremuri grele”, de Mario Vargas Llosa

Vremuri grele, de Mario Vargas Llosa

Foto: Editura Humanitas

Miercuri, 16 iunie, ora 19.30 sunteti invitati să vizionați lansarea romanului Vremuri grele cel mai recent roman publicat de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Mario Vargas Llosa, câștigător al Premiului Umbral pentru cel mai bun roman din 2019. Traducerea cărții este semnată de Marin-Mălaicu Hondrari și apare în seria de autor Mario Vargas Llosa a Editurii Humanitas Fiction. Profund și alert, bazat pe fapte și documente, Vremuri grele îmbină meditația lucidă și amară asupra forțelor ce guvernează istoria cu narațiunea plină de suspans și personajele memorabile, alcătuind un tablou fascinant și tragic al Americii Latine în a doua jumătate a secolului XX.

La lansare participă: Cristian Pătrășconiu, scriitor și jurnalist, Cătălin Striblea, jurnalist și Ioan Stanomir,scriitor, politolog și publicist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

În anii ’50, în Guatemala, interesele companiilor americane sunt amenințate de reformele președintelui Jacobo Árbenz. În urma unei lovituri de stat atent orchestrate cu sprijinul CIA și al dictatorului dominican Trujillo, guvernul democratic este dat jos de Carlos Castillo Armas, care instaurează un regim de teroare și declanșează un ciclu al violenței ce va marca nenumărate destine. Omul de încredere al lui Rafael Trujillo, maleficul Johnny Abbes García, torționarul prezent și în Sărbătoarea Țapului, va juca un rol-cheie în evenimentele din Vremuri grele, împărțind scena centrală cu cel mai fascinant personaj al romanului, Marta Borrero Parra, zisă Miss Guatemala, care va deveni amanta președintelui Castillo Armas și, la asasinarea acestuia, va fugi cu Abbes García în Republica Dominicană.

Evenimentul va fi transmis pe pagina de noastră de Facebook – Humanitas Fiction – și pe #HumanitasYouTube: https://bit.ly/Humanitas-YouTube. Înregistrările audio vor fi ulterior disponibile pe paginile podcast ale Grupului Humanitas: Spotify https://spoti.fi/3pdxUCI, Apple https://apple.co/2RnzcP6, Google https://bit.ly/3d0ZgHx, Soundcloud: https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud și Deezer https://bit.ly/3cxg091.

MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia îm-preună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. După studii de literatură la Universitatea San Marcos din Lima între 1953 şi 1958, obţine doctoratul în litere şi filozofie la Universitatea Complu­tense din Madrid în 1959. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia, de care divorțează de asemenea, după 50 de ani. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru Literliratură.

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Editura ICR

Ghidul realizat de Silvia Colfescu este rodul unui atașament durabil față de oraș, însoțit de o cunoaștere vastă și profundă a istoriei sale zbuciumate. Versiunea în limba engleză, publicată de ICR în cooperare cu Editura Vremea, le oferă cititorilor străini toate informațiile de care au nevoie pentru o vizită profitabilă cultural în Capitala României.

„Fruct al simbiozei dintre Orient şi Occident, Bucureşti păstrează surprize încântătoare, peste care poţi nimeri întâmplător, păşind pe sub gangul de intrare al unei case anodine sau intrând într-o bisericuţă străveche, ascunsă după blocuri. Un oraş vechi, în care frumosul extrem coexistă cu urâtul insuportabil, în care ospitalitatea şi veselia locuitorilor stau alături de lamentările cerşetorilor şi de lătratul câinilor vagabonzi, în care splendoarea şi mizeria Orientului se împletesc cu strălucirea şi răceala Occidentului.

O capitală europeană. Un oraş care merită să fie cunoscut. 15 itinerare şi o hartă a centrului oraşului; tezaure de artă, muzee şi monumente, case, străzi, oameni din vremuri de demult, istoria şi istorioarele unui vechi oraş“

978-973-577-748-7

216 p., 29 lei

 

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literarcoordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

„Dragă Cioran: cronica unei prietenii”, de Alina Diaconu

foto: ICR.ro

Volumul Dragă Cioran: cronica unei prietenii, scris de Alina Diaconu, tradus din limba spaniolă de Gabriela Banu, cu un Cuvânt înainte de Eugen Simion, a fost publicata de catre Editura ICR.

„Cartea ce urmează este opera unei frumoase afecțiuni intelectuale. (…) Volumul cuprinde pagini din jurnalul autoarei, scrisori, comentarii, rezumatul unor convorbiri telefonice, reportajul vizitelor făcute filoso­fului parizian în celebrul – de acum – apartament de la etajul VI din blocul de pe Rue d’Odéon, fragmente din articolele publicate în Argentina, părerile intelec­tualilor parizieni despre acest gânditor privat care‑i uimeşte prin finețea meditației şi a stilului său, com­parat cu acela al moraliştilor din secolul al XVII‑lea. Piesa de rezistență o constituie interviul pe care această inteligentă prozatoare a reuşit să îl smulgă reticentului Cioran. (…) Regăsesc în ea impresia pe care am avut‑o şi eu când l‑am cunoscut pe Cioran: pregătit de scrierile sale să găsesc un pesi­mist à outrance, am aflat un om cordial, comunicativ, interesat de lumea curentă, nu lipsit de un umor inte­ligent. Regăsesc, repet, acest portret al moralistului în evocarea plină de afecțiune a dnei Alina Diaconu.“ – Eugen Simion, Cuvânt înainte

„Cartea memorialistică Dragă Cioran. Cronica unei prietenii a scriitoarei argentiniene Alina Diaconu anunță o dimensiune inedită, nonficțională, a creației sale ce o recomanda până în prezent ca autoare a 9 romane, a unor cărți de poezie, nuvele, aforisme și eseuri, totalizând 19 apariții în țara de adopție, cât și traduceri în franceză, engleză, română sau italiană. Un asemenea palmares dovedește că Alina Diaconu este cea mai valoroasă scriitoare de origine română de pe continentul Americii de Sud. Recent ea a fost primită și în Uniunea Scriitorilor din România.

Construită poliedral, noua carte recompune într-un stil captivant, ca emotivitate a palpitului vieții autentice, imaginea unei mari personalități (…). În jurul acestui nume se profilează și alte chipuri importante de scriitori hispanici, precum Jorge Luis Borges, sau români, ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade ş.a., autoarea însăși afirmându-și personalitatea cu o putere expresivă nuanțată. În acest fel, exegeza cioraniană câștigă un nou titlu, unul de o certă importanță documentară.“– Anca Sîrghie

Născută la Bucureşti, Alina Diaconu a ajuns în anii ’60 la Buenos Aires, unde s-a stabilit, primind cetăţenia argentiniană. Este prozatoare şi colaborează la diferite publicaţii, semnând editoriale şi articole. A publicat nouă romane, o carte de povestiri, volume de poezie, un volum de interviuri, culegeri denote şi reflecţii, o lucrare despre Jorge Luis Borges, precum și o biografie a lui Buddha. I s-au decernat numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care Eşarfa de Onoare a SADE (Societatea Argentiniană a Scriitorilor). În 2009 şi în 2013 Guvernul român i-a conferit Medalia şi Diploma de Excelenţă pentru difuzarea culturii române şi a imaginii României în afara graniţelor. În 2018 a fost declarată de Primăria oraşului Buenos Aires Personalitate Distinsă a Culturii şi i s-a acordat, de asemenea, premiul internaţional Prix Asolapo în Italia.

144 p.

ISBN 978-973-577-739-5

„Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac

le jardin de verre

fot: ICR.ro

Romanul „Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac, care a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2019, va fi lansat, în limba franceză, joi, 5 martie, de la ora 19.00, la Sala bizantină a Hôtel de Béhague – reședința Ambasadorului României în Franța. În cadrul evenimentului, moderat de Cristina Hermeziu, autoarei Tatiana Ţîbuleac îi va fi înmânat Ordinul Meritului Cultural.

Cum să crești, să te dezvolțiși să devii femeie în ciuda abandonuluiși a lipsei de dragoste? Cum să faci atunci când totul în jurul tău este doar violențăși că nu există nicio familie, niciun părinte, nici măcar o limbă de care să te atașezi? Ce cuvinte poți găsi pentru a descrie urași iubirea? Și ce limbă să alegi pentru a prinde totuși rădăcini? Limba pe care ai învățat-o cu forța, cași cum ai fi fost pedepsită, sau cea din copilăria a cărei amintire seșterge uneori? Cum să reînveți să scrii atunci când vechea ta lume se prăbușește?

La Chișinău, în Republica Moldova, în toiul unei perioade tulburi din estul Europei, micuța Lastocika este adoptată, scoasă dintr-un orfelinat de către Tamara Pavlovna, strângătoare de sticle. Lastocika merge lașcoală, învață limba rusă în timp ce totuși preferă limba sa, româna,și este pedepsită de mama sa adoptivă când stâlcește cuvintele rusești. Învață să spele sticlele, darși să fure sau să respingă solicitările bărbaților prea insistenți. Locuitorii din bloc devin noua sa familieși îi dau o parte din umanitatea lor. Însă rănile sale nu seșterg iar întrebările existențiale continuă să o bântuie.

În acest roman magistral, liric, pe care îl citim pe nerăsuflate, dar și cu inima strânsă, Tatiana Țîbuleac ne arată cum putem repara caleidoscopul vieții, cum putem găsi forța de a acceptași de a iubi ceea ce este frumosși fragil, asemeni sticlei.

Tatiana Ţîbuleac s-a născut la Chișinău și a studiat la Facultatea de Jurnalismși Comunicare de la Universitatea de Stat din Moldova. Din anul 2008, locuiește la Paris, trăind în anonimat, „cel mai frumos cadou pentru scriitură”, după spusele sale.Și-a făcut debutul ca scriitoare în 2014 cu o colecție de proză scurtă numită „Fabule moderne”. Primul său roman „Vara în care mama a avut ochii verzi” („L’Été où maman a eu les yeux verts”), apărut în 2016 în limba românăși tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, premiul revistei Observator Culturalși Observator Lyceum, la festivalul FILIT din Iași.

Evenimentul este organizat de editura Syrtes, în parteneriat cu Ambasada României în Franțași Institutul Cultural Român de la Paris. Intrare liberă. Inscriere obligatorie la editions@syrtes.ch.

 

Sursa: ICR.ro

„REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR”, DE RADU ALDULESCU

REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR

foto hyperliteratura.ro

Casa Visurilor este un deșert al speranțelor și amăgirilor al celor care îndrăznesc să viseze; al zecelea roman semnat de Radu Aldulescu, unul dintre cei mai buni scriitori contemporani, inspirat din nefericitul moment în care a fost nevoit să trăiască în stradă.

Grigore, un ziarist ratat, de 49 de ani, care locuiește într-un apartament sărăcăcios împreună cu părinții lui bolnavi, având grijă de ei și de Charlie, câinele bătrân și orb al familiei, hăituit de fostele sale neveste și mereu umilit de șeful său bețiv și pervers, o întâlnește pe Argentina, o fostă sportivă, rămasă fără locuință, paznic la o casă de amanet, iar împreună încep să nutrească iluzia unei noi vieți.

Soarta este însă nemiloasă cu cei amărâți și fără șansă, cu cei care n-au avut și nu vor avea niciodată nimic, dar care cred că oricând totul se poate schimba. Casa Visurilor rămâne doar un deșert al speranțelor și amăgirilor celor care îndrăznesc să viseze, până când viața dă cu ei de pământ.

„Romanele lui Radu Aldulescu scormonesc prin ungherele cele mai sumbre ale abjecţiei omeneşti. Prozatorul posedă ştiinţa de a configura o umanitate colcăitoare, supusă pulsiunilor instinctuale, care seamănă cu un muzeu al tumorilor sufleteşti. (…) Un discurs sceptic şi dezabuzat despre omul zilelor noastre, văzut prin ochii unui moralist mizantrop, uşor cinic şi cu totul lipsit de iluzii. Fauna umană evocată în paginile lui e o umanitate reziduală, redusă la biologic, în ultimă instanţă – o post-umanitate”.
Octavian Soviany

ISBN: 978-606-94529-3-6
Nr. pagini / format: 448, 11 x 18 cm
Bun de tipar: mai 2018

Cartea poate fi cumparata online de aici

Lansare : „Bucureștiul fanariot”, de Tudor Dinu

Lansare, sesiune de autografe – Tudor Dinu, Bucureștiul fanariot – marți, 6 martie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare Bucurestiul Fanariot

foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei.
Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Fotografia de pe copertă: Jeni Mateescu – Biserica Stavropoleos (detaliu)

 

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

  • Titlu: Bucureștiul fanariot
  • Subtitlu: Administrație, meșteșuguri, negoț
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-5010-8

Cartea poate fi achizitionata online de aici.

Volumul I poate fi cumparat de aici.