Categorie Carte

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Editura ICR

Ghidul realizat de Silvia Colfescu este rodul unui atașament durabil față de oraș, însoțit de o cunoaștere vastă și profundă a istoriei sale zbuciumate. Versiunea în limba engleză, publicată de ICR în cooperare cu Editura Vremea, le oferă cititorilor străini toate informațiile de care au nevoie pentru o vizită profitabilă cultural în Capitala României.

„Fruct al simbiozei dintre Orient şi Occident, Bucureşti păstrează surprize încântătoare, peste care poţi nimeri întâmplător, păşind pe sub gangul de intrare al unei case anodine sau intrând într-o bisericuţă străveche, ascunsă după blocuri. Un oraş vechi, în care frumosul extrem coexistă cu urâtul insuportabil, în care ospitalitatea şi veselia locuitorilor stau alături de lamentările cerşetorilor şi de lătratul câinilor vagabonzi, în care splendoarea şi mizeria Orientului se împletesc cu strălucirea şi răceala Occidentului.

O capitală europeană. Un oraş care merită să fie cunoscut. 15 itinerare şi o hartă a centrului oraşului; tezaure de artă, muzee şi monumente, case, străzi, oameni din vremuri de demult, istoria şi istorioarele unui vechi oraş“

978-973-577-748-7

216 p., 29 lei

 

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literarcoordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

„Dragă Cioran: cronica unei prietenii”, de Alina Diaconu

foto: ICR.ro

Volumul Dragă Cioran: cronica unei prietenii, scris de Alina Diaconu, tradus din limba spaniolă de Gabriela Banu, cu un Cuvânt înainte de Eugen Simion, a fost publicata de catre Editura ICR.

„Cartea ce urmează este opera unei frumoase afecțiuni intelectuale. (…) Volumul cuprinde pagini din jurnalul autoarei, scrisori, comentarii, rezumatul unor convorbiri telefonice, reportajul vizitelor făcute filoso­fului parizian în celebrul – de acum – apartament de la etajul VI din blocul de pe Rue d’Odéon, fragmente din articolele publicate în Argentina, părerile intelec­tualilor parizieni despre acest gânditor privat care‑i uimeşte prin finețea meditației şi a stilului său, com­parat cu acela al moraliştilor din secolul al XVII‑lea. Piesa de rezistență o constituie interviul pe care această inteligentă prozatoare a reuşit să îl smulgă reticentului Cioran. (…) Regăsesc în ea impresia pe care am avut‑o şi eu când l‑am cunoscut pe Cioran: pregătit de scrierile sale să găsesc un pesi­mist à outrance, am aflat un om cordial, comunicativ, interesat de lumea curentă, nu lipsit de un umor inte­ligent. Regăsesc, repet, acest portret al moralistului în evocarea plină de afecțiune a dnei Alina Diaconu.“ – Eugen Simion, Cuvânt înainte

„Cartea memorialistică Dragă Cioran. Cronica unei prietenii a scriitoarei argentiniene Alina Diaconu anunță o dimensiune inedită, nonficțională, a creației sale ce o recomanda până în prezent ca autoare a 9 romane, a unor cărți de poezie, nuvele, aforisme și eseuri, totalizând 19 apariții în țara de adopție, cât și traduceri în franceză, engleză, română sau italiană. Un asemenea palmares dovedește că Alina Diaconu este cea mai valoroasă scriitoare de origine română de pe continentul Americii de Sud. Recent ea a fost primită și în Uniunea Scriitorilor din România.

Construită poliedral, noua carte recompune într-un stil captivant, ca emotivitate a palpitului vieții autentice, imaginea unei mari personalități (…). În jurul acestui nume se profilează și alte chipuri importante de scriitori hispanici, precum Jorge Luis Borges, sau români, ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade ş.a., autoarea însăși afirmându-și personalitatea cu o putere expresivă nuanțată. În acest fel, exegeza cioraniană câștigă un nou titlu, unul de o certă importanță documentară.“– Anca Sîrghie

Născută la Bucureşti, Alina Diaconu a ajuns în anii ’60 la Buenos Aires, unde s-a stabilit, primind cetăţenia argentiniană. Este prozatoare şi colaborează la diferite publicaţii, semnând editoriale şi articole. A publicat nouă romane, o carte de povestiri, volume de poezie, un volum de interviuri, culegeri denote şi reflecţii, o lucrare despre Jorge Luis Borges, precum și o biografie a lui Buddha. I s-au decernat numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care Eşarfa de Onoare a SADE (Societatea Argentiniană a Scriitorilor). În 2009 şi în 2013 Guvernul român i-a conferit Medalia şi Diploma de Excelenţă pentru difuzarea culturii române şi a imaginii României în afara graniţelor. În 2018 a fost declarată de Primăria oraşului Buenos Aires Personalitate Distinsă a Culturii şi i s-a acordat, de asemenea, premiul internaţional Prix Asolapo în Italia.

144 p.

ISBN 978-973-577-739-5

„Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac

le jardin de verre

fot: ICR.ro

Romanul „Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac, care a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2019, va fi lansat, în limba franceză, joi, 5 martie, de la ora 19.00, la Sala bizantină a Hôtel de Béhague – reședința Ambasadorului României în Franța. În cadrul evenimentului, moderat de Cristina Hermeziu, autoarei Tatiana Ţîbuleac îi va fi înmânat Ordinul Meritului Cultural.

Cum să crești, să te dezvolțiși să devii femeie în ciuda abandonuluiși a lipsei de dragoste? Cum să faci atunci când totul în jurul tău este doar violențăși că nu există nicio familie, niciun părinte, nici măcar o limbă de care să te atașezi? Ce cuvinte poți găsi pentru a descrie urași iubirea? Și ce limbă să alegi pentru a prinde totuși rădăcini? Limba pe care ai învățat-o cu forța, cași cum ai fi fost pedepsită, sau cea din copilăria a cărei amintire seșterge uneori? Cum să reînveți să scrii atunci când vechea ta lume se prăbușește?

La Chișinău, în Republica Moldova, în toiul unei perioade tulburi din estul Europei, micuța Lastocika este adoptată, scoasă dintr-un orfelinat de către Tamara Pavlovna, strângătoare de sticle. Lastocika merge lașcoală, învață limba rusă în timp ce totuși preferă limba sa, româna,și este pedepsită de mama sa adoptivă când stâlcește cuvintele rusești. Învață să spele sticlele, darși să fure sau să respingă solicitările bărbaților prea insistenți. Locuitorii din bloc devin noua sa familieși îi dau o parte din umanitatea lor. Însă rănile sale nu seșterg iar întrebările existențiale continuă să o bântuie.

În acest roman magistral, liric, pe care îl citim pe nerăsuflate, dar și cu inima strânsă, Tatiana Țîbuleac ne arată cum putem repara caleidoscopul vieții, cum putem găsi forța de a acceptași de a iubi ceea ce este frumosși fragil, asemeni sticlei.

Tatiana Ţîbuleac s-a născut la Chișinău și a studiat la Facultatea de Jurnalismși Comunicare de la Universitatea de Stat din Moldova. Din anul 2008, locuiește la Paris, trăind în anonimat, „cel mai frumos cadou pentru scriitură”, după spusele sale.Și-a făcut debutul ca scriitoare în 2014 cu o colecție de proză scurtă numită „Fabule moderne”. Primul său roman „Vara în care mama a avut ochii verzi” („L’Été où maman a eu les yeux verts”), apărut în 2016 în limba românăși tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, premiul revistei Observator Culturalși Observator Lyceum, la festivalul FILIT din Iași.

Evenimentul este organizat de editura Syrtes, în parteneriat cu Ambasada României în Franțași Institutul Cultural Român de la Paris. Intrare liberă. Inscriere obligatorie la editions@syrtes.ch.

 

Sursa: ICR.ro

„REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR”, DE RADU ALDULESCU

REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR

foto hyperliteratura.ro

Casa Visurilor este un deșert al speranțelor și amăgirilor al celor care îndrăznesc să viseze; al zecelea roman semnat de Radu Aldulescu, unul dintre cei mai buni scriitori contemporani, inspirat din nefericitul moment în care a fost nevoit să trăiască în stradă.

Grigore, un ziarist ratat, de 49 de ani, care locuiește într-un apartament sărăcăcios împreună cu părinții lui bolnavi, având grijă de ei și de Charlie, câinele bătrân și orb al familiei, hăituit de fostele sale neveste și mereu umilit de șeful său bețiv și pervers, o întâlnește pe Argentina, o fostă sportivă, rămasă fără locuință, paznic la o casă de amanet, iar împreună încep să nutrească iluzia unei noi vieți.

Soarta este însă nemiloasă cu cei amărâți și fără șansă, cu cei care n-au avut și nu vor avea niciodată nimic, dar care cred că oricând totul se poate schimba. Casa Visurilor rămâne doar un deșert al speranțelor și amăgirilor celor care îndrăznesc să viseze, până când viața dă cu ei de pământ.

„Romanele lui Radu Aldulescu scormonesc prin ungherele cele mai sumbre ale abjecţiei omeneşti. Prozatorul posedă ştiinţa de a configura o umanitate colcăitoare, supusă pulsiunilor instinctuale, care seamănă cu un muzeu al tumorilor sufleteşti. (…) Un discurs sceptic şi dezabuzat despre omul zilelor noastre, văzut prin ochii unui moralist mizantrop, uşor cinic şi cu totul lipsit de iluzii. Fauna umană evocată în paginile lui e o umanitate reziduală, redusă la biologic, în ultimă instanţă – o post-umanitate”.
Octavian Soviany

ISBN: 978-606-94529-3-6
Nr. pagini / format: 448, 11 x 18 cm
Bun de tipar: mai 2018

Cartea poate fi cumparata online de aici

Lansare : „Bucureștiul fanariot”, de Tudor Dinu

Lansare, sesiune de autografe – Tudor Dinu, Bucureștiul fanariot – marți, 6 martie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare Bucurestiul Fanariot

foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei.
Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Fotografia de pe copertă: Jeni Mateescu – Biserica Stavropoleos (detaliu)

 

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

  • Titlu: Bucureștiul fanariot
  • Subtitlu: Administrație, meșteșuguri, negoț
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-5010-8

Cartea poate fi achizitionata online de aici.

Volumul I poate fi cumparat de aici.

 

Lansare de CARTE: „Casa de la Marginea Noptii”, de Catherine Banner

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 7 martie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner,  bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA.

Lansare Carte: Casa de la Marginea Noptii

foto Editura Humanitas

Castellamare, o insulă imaginată în largul coastelor Siciliei, biciuită de sirocco și aflată sub protecția Sfintei Agata, suficient de îndepărtată de continent ca să fie uitată, dar nu îndeajuns încât să fie ocolită de freamătul și zbuciumul lumii. Inima insulei este Casa de la Marginea Nopții, un bar situat într-una dintre cele mai vechi clădiri de piatră, cu fațada acoperită de bougainvillea. Acesta este locul în care Amedeo Esposito, un copil abandonat din Florența ajuns medic, își găsește un cămin și mai ales dragostea, pentru a întemeia ceea ce a visat de când se știe: o familie. Cuprinzând aproape un secol de istorie, împletind mistere ale insulei și taine ale locuitorilor ei, încercări și sacrificii, Casa de la Marginea Nopții urmărește destinele membrilor familiei Esposito și ale celorlalți locuitori care trăiesc, iubesc și mor pe această insulă.

„Amintind de Casa spiritelor de Isabel Allende, romanul autoarei britanice Catherine Banner ne transportă într-o lume ancorată deopotrivă în mit și în realitate, o lume cu personaje de o stranietate încântătoare, cu o arhitectură amplă.“ Kirkus Reviews

„Cartea lui Catherine Banner este palpitantă, luxuriantă, combină istoriile de iubire, rivalitățile și speranțele unei familii într-o poveste splendidă. În scrisul lui Banner se regăsesc ecouri din Italo Calvino. Lectura Casei de la Marginea Nopții e ca o călătorie într-o lume fantastică în care timpul a stat în loc, și totuși schimbările se petrec într-o pace de neînchipuit.“Star Tribune

„O emoționantă istorie a patru generații dintr-o familie italiană. Acest roman dramatic, cu o scriitură elegantă, abundă în personaje interesante și în povești misterioase, pe care insularii le-au păstrat din tată în fiu.“ Booklist

Catherine Banner s-a născut la Cambridge în 1989 și a început să scrie proză la vârsta de paisprezece ani. A studiat literatura engleză la Fitzwilliam College, Cambridge, apoi a fost profesoară  în comitatul Durham. Mai întâi a publicat o trilogie pentru adolescenți, The Last Descendants, alcătuită din romanele: The Eyes of a King (2008), Voices in the Dark (2010) și The Heart at War (2015). Apărut în 2016, romanul Casa de la Maginea Nopții (The House at the Edge of Night; Humanitas Fiction, 2018) a devenit bestseller internațional și a fost tradus în douăzeci și două de limbi, în SUA figurând printre cele mai bune cărți ale anului în topurile alcătuite de Kirkus Reviews, NPR și Los Angeles Public Library. Catherine Banner este membră a PEN Writers’ Circle. De asemenea, este consultant pentru Project VOICE, o organizație non-profit de creative writing al cărei scop constă în încurjarea lucrătorilor umanitari din întreaga lume să-și spună poveștile, fiecare în propria limbă. În prezent locuiește împreună cu soțul ei la Torino.

  • Titlu: Casa de la Marginea Nopții
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 472
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-390-9

Cartea poate fi achizitionat online de aici.

„Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende

Dincolo de iarnă

foto Editura Humanitas

Romanul „Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende, o poveste despre solidaritate, iertare şi iubire, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Isabel Allende construieşte în „Dincolo de iarnă”, cel mai nou roman publicat, o poveste despre solidaritate, iertare şi puterea vindecătoare a dragostei abordând cu mult curaj teme de acută actualitate pentru societatea americană precum violenţa, imigraţia sau migraţia economică şi efectele ei asupra copiilor.

Motto-ul ales de scriitoare pentru această carte este un celebru citat din Albert Camus: „În toiul iernii, aflam în sfârşit că port în mine o vară de neînvins”.

În mijlocul unui viscol care paralizează oraşul New York, personajele acestui roman se luptă, fiecare în felul său, cu iarna: o jurnalistă chiliană plină de viaţă, o tânără guatemaleză aflată ilegal în SUA şi un profesor universitar circumspect. Toţi trei, uniţi într-o aventură dramatică, îşi vor descoperi forţa interioară şi vara de neînvins pe care o poartă în suflet.

În Brooklynul înzăpezit, o tamponare uşoară în trafic declanşează o vibrantă poveste de iubire târzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru şi solitar, loveşte maşina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăieşte şi lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neaşteptată când tânăra, în mod evident terorizată, sună la uşa lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Lucíei Maraz, proaspăta lui chiriaşa şi colegă, o chiliană greu încercată de viaţa, dar voluntară şi optimistă. În jurul acestor trei personaje se construieşte un roman bogat, palpitant şi de mare intensitate emoţională, în care sunt prezente, ca în multe dintre cărţile lui Isabel Allende, elementul magic şi încrederea într-o forţă capabilă să ajute la restabilirea ordinii şi a justiţiei naturale.

„În acest roman minunat de mistere, aventură şi dragoste, Allende pendulează între trecut şi prezent, între Brooklyn şi Guatemala, Chile şi Brazilia. Veţi scotoci după iubire şi răspunsuri – dar adevărata recompensă a cărţii este mesajul mereu actual despre semnificaţia cuvântului «acas㻓, caracterizează revista People.

Isabel Allende, nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende, s-a născut pe 2 august 1942 la Lima, în Peru. Şi-a petrecut copilăria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet s-a refugiat în Venezuela, unde a rămas timp de 15 ani şi unde a lucrat ca ziaristă.

În 1982, primul ei roman, „Casa spiritelor”, a avut un succes fulminant şi a devenit imediat bestseller internaţional. În 1984 a publicat „Despre dragoste şi umbră”, apoi „Eva Luna” (1987), „Povestirile Evei Luna” (1989) şi „Planul infinit” (1991).

În 1992, fiica scriitoarei, bolnavă de porfirie, a murit. Următoarea ei carte, „Paula” (1994), i-a fost dedicată. De mult succes s-a bucurat volumul „Afrodita” (1997), romanele „Fiica norocului” (1999) şi „Portret în sepia” (2000), volumul de memorii „Ţara mea inventată” (2003) şi romanul „Zorro” (2005). În 2006 îi apare romanul „Inés a sufletului meu”, în 2007, volumul autobiografic „Suma zilelor”, în 2009, romanul „Insula de sub mare”, în 2011, „Caietul Mayei”, iar în 2012, volumul „Dragoste”. În 2014 a văzut lumina tiparului thrillerul „Jocul RIPPER”, în 2015, romanul „Amantul japonez” şi, în 2017, „Dincolo de iarnă”. În 1994, statul francez i-a acordat titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, în 2004 a fost primită în American Academy of Arts and Letters, iar în 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom.

 

  • Titlu: Dincolo de iarnă
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 304
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-305-5

Cartea poate fi cumparata online de aici

Romanul „Fantoma din moară“ de Doina Ruști va fi lansat la Frankfurt

Roman Fantoma din moară

foto ICR.ro

Romanul Doinei Ruști, „Fantoma din moară“ (2008), publicat recent de Editura Klak Verlag din Berlin, va fi lansat sâmbătă, 14 octombrie 2017, la prestigiosul Târg de Carte de la Frankfurt. Volumul a fost tradus de Eva Ruth Wemme, fiind publicat în limba germană cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programele derulate de Centrul Național al Cărții (CENNAC). Ministerul Culturii și Identității Naționale va organiza pe 14 octombrie 2017, de la ora 12.oo, la standul României de la Târgul de Carte de la Frankfurt, o dezbatere despre istorie și vinovăție, pornind de la tematica volumului „Fantoma din moară“. Alături de autoarea Doina Ruști, vor fi invitați scriitorul și traducătorul Jan Cornelius și editorul și istoricul Jörg Becken.

Romanul „Fantoma din moară“, publicat în 2008 de Editura Polirom, este o parabolă complexă a comunismului românesc, un roman dens și apăsător despre labilitatea adevărului. Povestea cutremurătoare a unei învățătoare din anii ‘80 se întâlnește peste timp cu suferința unui dascăl din perioada interbelică. Amestec de realitate și fantastic, scris în formula unui thriller, romanul devine treptat o frescă a perioadei comuniste, de la stalinism la căderea Zidului Berlinului. Romanul a fost nominalizat la numeroase premii și a fost recompensat cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România.

Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecția Top 10+, amintim „Fantoma din moară“ (2008), „Zogru“ (2006) și „Lizoanca“ (2009).

„Manuscrisul fanariot“ (2015)și „Mâța Vinerii“ (2017), două bestselleruri, au deschis seria ficțiunii istorice. Autoarea a fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009), Premiul pentru Proză al USR (2008), Premiul pentru proză USR, al Asociației Scriitorilor din București (2007) ș.a.

Eva Ruth Wemme, care a realizat traducerea în limba germană a romanului „Fantoma din moară“, s-a remarcat prin volumul „Meine 7000 Nachbarn“ și în calitate de autor. A tradus în limba germană numeroase volume din literatura română.

Save

Lansare de carte: „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri de Ziua Imnului la ICR Istanbul

Dacă treci Podul Soweto

foto icr.ro

Cu ocazia Zilei Imnului, la inițiativa ICR Istanbul și împreună cu Asociația România pentru Asistență și Solidaritate Socială și Consulatul General al României la Istanbul, vineri, 28 iulie 2017, ICR Istanbul a găzduit lansarea de carte „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri, urmată de o prelegere despre condiția scriitorului român în diasporă și de o trecere în revistă a modelelor de reuşită socio-profesională din cadrul comunităților românești din afara țării.

„Dacă treci Podul Soweto”, este un roman scris la persoana întâi, un roman al istoriilor personale și al unor întâlniri care schimbă destine. Mama și fiica, fiecare prinse în propria viață, cu reușite, cu dezamăgiri, cu frici născute din dragostea pentru cei apropiați. Cartea pornește de la experiența exilului olandez (1985-2007), pe care Monica Săvulescu Voudouri nu o inclusese în celelalte volume publicate la Editura Tracus Arte: Fetele Nikasîn lumina zilei, mare și albă (2010), România din afara României: „Avem!” (2012) și Vă scriu din Atena, în anii crizei (2014).

Stabilită de peste 30 de ani în străinătate, Monica Săvulescu Voudouri este un consacrat scriitor al diasporei, cărțile autoarei fiind cunoscute cititorilor din România, Olanda, Grecia, Anglia, Peru, Ungaria. Este prozatoare, eseistă, poetă, traducătoare (din literatura olandeză) și scrie, totodată, cronică de teatru și studii de sociologie. Monica Săvulescu Voudouri este, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Olanda, Belgia. În ultimii douăzeci de ani a lucrat ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în socio-psihologia imigraţiei. În prezent este titular de rubrică la revista Cultura (București). În Atena este Președinta Societății Culturale Balkania Contemporană și regizor al Studioului de Teatru Profesionist din Diaspora.

Cărţi de proză, poezie, eseu: Tulburi apele Crasnei, Cartea Românească, 1974; Toată lumea slobodă, Cartea Românească, 1976; Pragul de sus, Cartea Românească, 1980; Anton Pavlovici Cehov, monografie, Albatros, 1981; Pietrele din lună, Cartea Românească, 1983; Tată, suntem lunateci, Cartea Românească, 1991; Daţi-mi un alt glob, Ion Creanga, 1992, premiul Uniunii Scriitorilor; În Europa, în Europa!, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Diaspora, rădăcinile mele, Cartea Românească, 1992; Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial, Hasefer, 1999; Mediteraneea, Du style, 1999; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. I, 2004; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. II, Omonia, 2005. Strada – loc de trecere şi petrecere”, Idea Europeană, 2008.

Cărţi publicate în străinătate: Diaspora, Tukidides, Atena, 1992; Vader, wij zijn slaapwandelaars, Vita, Amsterdam, 1994; Diaspora, Innocenti, Utrecht, 1996 (Premiul Poetry Park Rotterdam); Diaspora, mes racines, Centre de Migration, Belgia, 1994. Pathera eimaste ipnovates, Editura Zaharopoulos, Atena, 2010.

Câteva titluri din opera sa din ultimii ani sunt „Fetele Nikas în lumina zilei, mare şi albă” (2010), tradusă în portugheză unde este bestseller și în greacă, „România din afara României: „Avem!” (2012), „Vă scriu din Atena, în anii crizei”(2014), „Ce nu știe un non-emigrant” (2016), volumul de poezii „Acolo, aici, pretutindeni, just people” (2017).

Evenimentul se înscrie strategia ICR Istanbul privind comunitatea românească din Turcia și urmărește încurajarea implicării active a personalităţilor culturale sau profesionale din comunitatea românească în derularea manifestărilor de consolidare identitară și menţinerea identităţii culturale şi lingvistice a românilor din diasporă prin cultivarea relaţiilor cu elitele româneşti din străinătate, promovându-le, astfel, ca modele. – transmite ICR Istanbul.