Categorie Dictionare

Dictionarul Merriam-Webster a desemnat cuvantul anului 2020

Editorii dicționarului Merriam-Webster au ales drept cuvantul anului 2020 „pandemic” („pandemie”). 

Pandemia este definită ca:

„an outbreak of a disease that occurs over a wide geographic area (such as multiple countries or continents) and typically affects a significant proportion of the population” („un focar de boală care apare într-o zonă geografică extinsă (cum ar fi mai multe țări sau continente) și care afectează de obicei o proporție semnificativă a populației”)

Cuvântul „pandemie” datează de la mijlocul anilor 1600, fiind folosit pentru prima dată într-un text medical în 1660, într-o perioadă de după Evul Mediu când ciuma bubonică a făcut ravagii în Europa.

Mai interesant pentru lingviști este însă cuvântul „carantină”, acesta având rădăcini italiene.

Folosit în timpul Morții Negre din anii 1300, acesta desemna perioada de timp pentru care o navă care intra în port trebuia să aștepte în afara orașului pentru a preveni răspândirea bolii.

Mai multe detalii aici.

Oxford English Dictionary (OED) – cuvântul anului 2020

Oxford English Dictionary (OED) a transformat titlul de cuvântul anului 2020 într-o listă care să înglobeze 12 luni „fără precedent” şi a stabilit patru categorii. Cuvintele au fost alese pentru a reflecta „spiritul, starea sau preocupările” din acest an.

Între ele se află „bushfires” (incendii de vegetaţie, n.r.), „Covid-19”, „WFH” (work from home, munca de acasă, n.r.), „lockdown” (izolare, n.r.), „circuit-breaker” (întrerupător, n.r.), „support bubbles” (reţea online de sprijin, n.r.), „key workers” (lucrători esenşiali, n.r.), „furlough” (şomaj tehnic, n.r.), „Black Lives Matter” şi „moonshot” (programd e testare în masă, n.r.).

Limbajul Covid-19 este prima categorie.

Pandemia a făcut ca utilizarea unor cuvinte ca „lockdown” (izolare, n.r.), „face mask” (mască, n.r.) şi „key workers” (lucrători esenţiali, n.r.) să înregistreze o creştere uriaşă. Odată cu apropierea verii, cuvântul „reopening” (redeschidere, n.r.) a avut o frecvenţă mai mare de utilizare, iar „moonshot” a început să fie utilizat, ca nume al programului guvernului britanic pentru testarea în masă.

Tehnologie şi munca de la distanţă reprezintă a doua categorie.

„Remote” şi „remotely” au cunoscut o creştere de utilizare de peste 300%, începând cu luna martie. Având în vedere faptul că majoritatea oamenilor au lucrat de acasă, prin sistem de videoconferinţă, în cazul cuvintelor „mute” şi „unmute” a fost înregistrată „o creştere semnificativă” a utilizării anul acesta. Alte cuvinte a căror folosire a crescut cu până peste 300% au fost „workcation” – vacanţă în care o persoană munceşte – şi „staycation” – vacanţă acasă.

Mişcările sociale, social media şi politica reprezintă a treia categorie. 

 „Black Lives Matter” şi „BLM” au înregistrat creşteri de utilizare după decesul lui George Floyd în Statele Unite. Raportul Oxford mai arată că folosirea „teoria conspiraţiei” s-a dublat aproape între octombrie 2019 şi octombrie 2020, iar în acelaşi interval termenul „QAnon” a fost folosit cu 960% mai mult. Anul acesta, „mail-in” (prin corespondenţă, n.r.), legat de alegerile prezidenţiale din SUA, a cunoscut o creştere cu 3.000% faţă de 2019. În acelaşi timp, cuvântul „Brexit” a fost folosit cu 80% mai puţin decât anul trecut.

Ultima categorie stabilită este Mediul. 

Raportul arată că nivelul prezenţei în media al „climate change” (schimbările climatice, n.r.) a scăzut anul acesta din cauza pandemiei. Însă, drept rezultat, un nou cuvânt a intrat în uz: anthropause – ca referire la diminuarea călătoriilor la nivel global şi a altor activităţi umane şi consecinţele ulterioare, precum scăderea poluării fonice şi luminoase.

Sursa: BBC (english)

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literarcoordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

”The Oxford Guide to the Romance Languages”

The Oxford Guide to the Romance Languages

foto infoub.unibuc.ro

Oxford University Press a publicat lucrarea enciclopedică The Oxford Guide to the Romance Languages. The Oxford Guide to the Romance Languages este o lucrare fundamentală, de cca. 1300 de pagini, în care, pentru prima dată în studiile anglo-saxone de lingvistică romanică, limba română este foarte bine reprezentată, atât într-un capitol separat, și anume capitolul 8 (Romanian, Istro-Romanian, Megleno-Romanian, and Aromanian), primul din partea a III-a a Ghidului, intitulată Individual structural overviews, cât și în celelalte capitole ale lucrării.

Autorii capitolului 56, Case, sunt Alexandru Nicolae și Adina Dragomirescu, ambii profesori la Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere a Universității din București. De asemenea, Ion Giurgea de la Institutul de Lingvistică,alumnus al Universității din București, este coautor la capitolul 53 Illocutionary force.

Coordonatorii Ghidului sunt profesorii Adam Ledgeway (Cambridge University) și Martin Maiden (Oxford University). Ambii sunt membrii onorifici ai Universității din București, întrucât li s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa în anii trecuți.

The Oxford Guide to the Romance Languages reprezintă cel mai complet tratat despre limbile romanice disponibil în prezent, care oferă o acoperire detaliată nu numai a limbilor romanice standard, dar de asemenea a formelor non-standard, dialectice și regionale. Este accesibil atât unui public specializat în limbile romanice tradiționale, dar de asemenea și pentru lingviști în general și adună atât date empirice și diverse perspective teoretice.

Volumul este organizat în 10 părți tematice: partea 1 și 2 se ocupă de formarea limbilor romanice și de tipologia și de clasificarea lor; partea a 3-a este dedicată unor descrieri structurale individuale ale limbilor, dialectelor și zonelor lingvistice romanice, în timp ce partea a 4-a oferă descrieri comparative ale fonologiei, morfologiei, sintaxei, semanticii, pragmaticii și sociolingvisticii romanice. Capitolele din părțile 5-9 examinează diverse aspecte din fonologia, morfologia, sintaxa, sintaxa și semantica limbilor romanice și pragmatica și discurs, iar partea finală conține studii de caz. Cartea reprezintă o resursă esențială atât pentru specialiștii în limbi romanice și pentru cei interesați de lingvistica indo-europeană și comparativă.

Mai multe detalii și cuprinsul The Oxford Guide to the Romance Languages pot fi consultate pe pagina Oxford University Press aici.

Save

Lansare: Atlas „Descriptio Ponti Euxini”

Lansarea Atlas Descriptio Ponti EuxiniInstitutul Cultural Român lansează sâmbătă, 4 iunie 2016, începând cu ora 14.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, volumul cartografic Descriptio Ponti Euxini.

Evenimentul va avea loc pe scena Agora a Pavilonului C5 din Complexul Expozițional Romexpo, avându-l ca amfitrion pe președintele Institutului Cultural Român, domnul Radu Boroianu. Discuțiile se vor desfășura în prezența domnului Gheorghe Magheru, director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a domnului profesor univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului, și a domnului Ovidiu Dumitru, directorul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.

Atlasul Descriptio Ponti Euxini  valorifică un număr de 74 de hărți, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare, aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, unul dintre puținele muzee de gen din lume. Prezentarea hărților în structura albumului respectă evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul Mării Negre în aproape patru secole de cartografie.

Ţărm estic al lumii lui Ahile şi Ulise, Pontul Euxin – Marea Neagră – este spaţiul de legătură dintre Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Prin sistemul de canale Main-Rhin-Dunăre, Marea Neagră se leagă de Europa Occidentală, iar prin Turcia se deschide către Orient şi Marea Mediterană. Dincolo de poziţia sa geografică, Marea Neagră se află în centrul unui sistem geopolitic eterogen, zonă de interferenţă a unor complexe regionale şi subregionale de securitate – Europa de Est, Caucazul de Sud şi Orientul Mijlociu – cu orientări geopolitice centrifuge.

Acest atlas îşi propune să descopere pentru cititor istoria în care marile imperii – care şi-au disputat interesele în zona Mării Negre – au influenţat şi destinul românilor. Legende, mituri, povestiri, arheologie, realităţi, interese, multe dintre ele consemnate în hărţi – cu linii aproximative, cu erori „intenţionate“ sau nu.

Comunicat ICR

LANSARE: „Dicționar român-ceh de cuvinte similare” (Curtea Veche Publishing, 2016)

LAnsare Dicționar român-ceh de cuvinte similare

foto CEntrul Ceh czech-it.ro

Cuvinte similare în română și cehă
Discuție & lansarea volumului „Dicționar român-ceh de cuvinte similare” (Curtea Veche Publishing, 2016)

Joi 31 martie / 18:00
Ceainăria librăriei Cărturești Verona

La prima vedere, limba română și limba cehă sunt cât se poate de diferite. Privind atent, însă, se poate observa că în cele două limbi există multe cuvinte asemănătoare. Majoritatea acestora sunt de origine slavă și au ajuns în limba română prin influențele limbilor vecine slave, ca sârba, croata, bulgara, ucranineana. Pe deasupra, în limbile română și cehă există o serie de cuvinte preluate din alte limbi sau a căror origine este necunoscută și care sună asemănător în ambele limbi.

Despre toate acestea, și mai multe, vor discuta Grigore Arsene, directorul Curtea Veche Publishing; prof.dr. Anca Irina Ionescu, traducătoare; Doina Jela, scriitoare; dr. Gelu Angheluță; Jiřina Vyorálková și Petra Adámková, autoarele volumului „Dicționar român-ceh de cuvinte similare”.

„Dicționar român-ceh de cuvinte similare” este o publicație unică, care prezintă cuvintele similare din limbile română și cehă, într-un format accesibil. Concepută sub forma unui dicționar care poate fi citit pe diferite straturi, cartea este utilă atât specialiștilor cât și publicului larg.

50 de exemplare din volumul „Dicționar român-ceh de cuvinte similare” vor fi oferite gratuit primilor participanți.

Intrare liberă. Eveniment facebook aici.

„Dictionar de arta moderna si contemporana”, de Constantin Prut

Dictionar de arta moderna si contemporana

foto Editura polirom

Editia a III-a revazuta si adaugita

„Ni s-a parut util sa insistam in dictionar asupra celor mai importante tendinte, asociatii, publicatii, grupari si personalitati care au asigurat caracterul neintrerupt explorator al artei moderne, dar si asupra contributiilor considerate zonale, care imbogatesc totusi in substanta tezaurul artistic al umanitatii, intr-o epoca in care prinde contur proiectul universalist-globalist al lumii moderne. Cu aceeasi atenta aplecare, am tratat in mod prioritar manifestarile cu un pronuntat program avangardist, alaturi de forme de arta ce evoca fondul traditional. Intr-o astfel de intelegere, dictionarul reuneste dorinta de a consemna si de a lamuri conceptele si manifestarile artei moderne si intentia de a cuprinde evolutia fenomenala a artei din acest interval.” (Constantin Prut)

Din cuprins:

Arta abstracta • Bauhaus • Paul Cezanne • Dada • Gustave Eiffel • Futurism • Nicolae Grigorescu • Happening • Impresionism • Junk-art • Wassily Kandinsky • Le Corbusier • Edvard Munch • Les Nabis • Yoko Ono • Pablo Picasso • Qiu Ti • Aleksandr Rodcenko • Simbolism • Francisc Sirato • Nicolae Tonitza • Ion Tuculescu • Timm Ulrichs • Vincent Van Gogh • Wiener Secession • Jiro Yoshihara • Gheorghe Zarnescu

AUTOR:Constantin Prut
COLECTIE:COLECTIA DE ARTA
PRET:
69.95 RON
DOMENIU:Arta contemporana
ISBN:978-973-46-2270-2
ANUL APARITIEI:2016
NUMAR PAGINI:584
FORMAT:160×235

Cartea poate fi cumparata de aici

„WORLDS AND BEINGS” – prima antologie cuprinzătoare a prozei SF și Fantasy românești

Antologia WORLDS AND BEINGS

foto e-icr.ro

Antologia „WORLDS AND BEINGS” este un proiect editorial important al ICR, fiind prima antologie cuprinzătoare a prozei SF și Fantasy românești, în limba engleză.

Ea se adresează cititorilor dar mai ales criticilor și editorilor din străinătate, cu precădere celor din spațiul anglofon, spațiu privilegiat al acestor genuri literare. Volumul cuprinde lucrări semnate de 25 de autori români de reputație largă, marea majoritate afirmați după 1989.

Printre ei, autori tineri dar și dintre cei ai generației de mijloc, deveniți repere canonice în SF, precum Cristian Tudor Popescu, Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Cristian Mihail Teodorescu, Sebastian A. Corn, Michael Hăulică. Coordonatorul antologiei este Horia Gârbea, prozator și dramaturg. Traducerea a fost realizată de personalități ale domeniului: Magda Groza, Mihaela Mudure, Samuel Onn.

Anul apariţiei: 2015
Număr pagini: 246
Traducător: Magda Groza, Mihaela Mudure, Samuel Onn
ISBN: 978-973-577-669-5

Cartea poate fi comandata prin email.

„ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI AROMÂN Volumul I”, de Nicolae SARAMANDU

ATLASUL  LINGVISTIC  AL  DIALECTULUI  AROMÂN Volumul I

Foto Editura Academiei

Lucrarea „ATLASUL  LINGVISTIC  AL  DIALECTULUI  AROMÂN” este cea mai amplă cercetare de geografie lingvistică pentru dialectul aromân, fiind cuprinse toate graiurile aromâneşti, care pot fi identificate şi descrise acum pentru prima oară în mod amănunţit.

Apar aici consemnate numeroase fapte de ordin fonetic, morfologic, lexical caracteristice graiuriloraromâneşti, care nu au fost semnalate în lucrări anterioare. Realitatea dialectală ilustrată de prezentul atlas e mult mai complexă decât cea cunoscută până în prezent.

Atlasul se adresează lingviştilor, dar şi specialiştilor din alte domenii, fiind o sursă inestimabilă de material inedit pentru romanitatea sud-dunăreană.

Această carte a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

  • 24 × 33 cm, 514 p. + 60 foto + 1 planşă, legat, 50 lei,

    tiraj epuizat

    Editura Academiei

    ISBN: 978-973-27-2466-8

    978-973-27-2465-1

 

Cartea poate fi comandata aici

 

Romanian Literature for Beginners and Advanced Students in 18 Essays and 18 Poems (Literatura română pentru începători și avansați în 17 eseuri și 17 poeme) – catalog în limba engleză pentru editorii, traducătorii și agenții literari din străinătate

Romanian Literature for Beginners and Advanced Students in 18 Essays and 18 Poems

foto icr.ro

Catalogul tematic Romanian Literature for Beginners and Advanced Students in 18 Essays and 18 Poems (Literatura română pentru începători și avansați în 17 eseuri și 17 poeme), editat recent de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Ministerul Culturii, își propune să le ofere editorilor, traducătorilor și agenților literari străini o panoramă a literaturii române vii.

Cele 17 eseuri, semnate de critici importanți, universitari și autori reputați, cartografiază o bună parte din literatura română a ultimului secol. Orientate spre interlocutorul străin, textele sunt în același timp analitice și sintetice, în egală măsură convingătoare literar și informative. Alături de eseuri, în catalog au fost incluse, tot în traducere engleză, 17 poeme semnate de autori contemporani cunoscuți.

Eseurile acoperă următorele teme: Memorialistica interbelică și postdecembristă: nostalgie și recuperare (Cosmin Ciotloș); Interbelicii canonici și necanonici: mainstream și bizarerii în literatura româna precomunistă (Doris Mironescu); Avangarde românești și europene(Paul Cernat); Oniricii: Dimov&comp. (Luminița Corneanu); SF-ul românesc (Michael Hăulică); Unora le place poezia: tendințele poeziei românești care se publică azi în România (Alex. Goldiș); Romanul românesc postbelic (generațiile 60, 70) (Eugen Negrici); Literatura românească pentru copii (Adina Popescu); Teatrul românesc după 1989 (Horia Gârbea); Romanul polițist românesc din ultimii 50 de ani(Daniela Zeca-Buzura); Mircea Horia Simionescu și Scoala de la Târgoviște (Gabriela Gheorghișor); Școala de la Brașov (Al. Mușina, Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Simona Popescu) (Adriana Bărbat); Nouăzecismul românesc: proza și poezia (Daniel Cristea Enache);Grupul de la Iași: Cartea roz a comunismului (Antonio Patraș);  Noua literatura română din Basarabia (Nina Corcinschi); Eseul românesc și Grupul A Treia Europă  (Gabriela Glăvan); Poezia optzecistă (Ion Pop).

Lucrarea este ilustrată grafic de Răzvan Luscov, iar traducerile în engleză sunt semnate de Alistair Ian Blyth.