Categorie Dictionare

Cuvântul anului 2023 la cei de la Merriam-Webster este autentic ( „authentic” )

Cuvântul anului 2023 ales de utilizatorii dictionarului Merriam-Webster este autentic ( „authentic” ) – termenul pentru ceva la care ne gândim, scriem, aspirăm și judecăm mai mult ca niciodată.

O căutare cu volum mare în majoritatea anilor, authentic a înregistrat o creștere substanțială în 2023, determinată de povești și conversații despre AI, cultura celebrităților, identitate și rețelele sociale.

Autentic are o serie de semnificații, inclusiv „nu este fals sau imitație”, un sinonim pentru real; și, de asemenea, „fideli propriei personalități, spirit sau caracter”. Deși este în mod clar o calitate de dorit, autenticul este greu de definit și supus dezbaterii – două motive pentru care trimite mulți oameni la dicționar.

Autentic este adesea legat de identitate, fie că este națională sau personală: cuvintele modificate frecvent de autentic includ bucătăria și felul de mâncare, dar și sinele și vocea. Celebrități precum cântăreții Lainey Wilson, Sam Smith și, în special, Taylor Swift au făcut titluri în 2023, cu declarații despre căutarea „vocii lor autentice” și „sinelui autentic”. Titluri precum Trei moduri de a profita de autenticitatea lui Taylor Swift și de a construi un loc de muncă asemănător epocii asociază această calitate cu superputerea culturii pop.

Și odată cu creșterea inteligenței artificiale – și impactul acesteia asupra videoclipurilor deepfake, contractele actorilor, onestitatea academică și un număr mare de alte subiecte – granița dintre „real” și „fals” a devenit din ce în ce mai estompată.

Autentic este ceea ce aspiră să fie mărcile, influențele rețelelor sociale și celebritățile. Elon Musk a făcut titluri când a spus că oamenii ar trebui să fie mai „autentici” pe rețelele de socializare. Aplicațiile și platformele precum BeReal fac din înregistrarea experiențelor „autentice” scopul lor principal. Indiferent cât de mult artificiu și calcul ar fi implicat în producția acestor videoclipuri, așa cum spune Rebecca Jennings de la Vox, „oriunde se presupune că oamenii sunt „autentici” pe internet, banii vor urma”. În mod ironic, cu „creatorii de conținut autentic” acum recunoscuți ca standardul de aur pentru construirea încrederii, „autenticitatea” a devenit o performanță.

DOOM 3 format digital „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” – accesibil online

DOOM 3 format digital Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii româneDragi cititori ai blogului nostru, astăzi vă aducem în atenție o unealtă excepțională pentru cei ce doresc să-și îmbunătățească abilitățile în limba română: Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române. Acest instrument util și cuprinzător este disponibil online pe doom.lingv.ro și reprezintă ghidul perfect pentru a naviga în complexitățile limbii noastre materne.

Ce Este Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic?

Acest dicționar online este o comoară lingvistică destinată celor care doresc să-și îmbunătățească cunoștințele despre ortografie, pronunție și structură de cuvinte în limba română. Cu o bază de date vastă și actualizată constant, acest instrument este ideal atât pentru studenți, profesori, scriitori, jurnaliști, cât și pentru oricine dorește să comunice eficient și corect în limba română.

Ce Găsești în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic?

  • Ortografie Corectă: Dicționarul vă va ajuta să verificați cu ușurință scrierea corectă a cuvintelor și a expresiilor, oferindu-vă în același timp explicații privind regulile ortografice pentru situații diverse.
  • Pronunție Corectă: Pronunția corectă este esențială în comunicare. Acest dicționar include informații despre pronunție și accent, ajutându-vă să înțelegeți cum să rostiți corect cuvintele și expresiile.
  • Structură de Cuvinte: Pentru cei pasionați de gramatică și structura cuvintelor, acest dicționar oferă informații despre etimologie, flexiune și derivare, dezvăluind secretele formării cuvintelor în limba română.
  • Exemple și Contexte: Pentru a înțelege mai bine cum să folosiți cuvintele în propoziții, dicționarul oferă exemple relevante și contexte diverse în care cuvintele sunt utilizate.

Cum Accesezi Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic?

Accesul la această resursă incredibilă este simplu și gratuit. Vizitați doom.lingv.ro pentru a explora bogăția de informații pe care acest dicționar o oferă. Indiferent dacă sunteți în căutarea unei răspunsuri rapide sau sunteți nerăbdători să explorați subtilitățile limbii române, veți găsi tot ceea ce aveți nevoie aici.

În concluzie, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române este o resursă indispensabilă pentru cei ce doresc să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare în limba română. Indiferent de nivelul de cunoștințe lingvistice, acest instrument vă va însoți în călătoria spre o comunicare mai precisă, bogată și clară. Accesați-l acum și descoperiți bogăția limbii române!

„Gaslighting” este cuvantul anului 2022 in dictionarul Merriam-Webster

dicționarul explicativ american Merriam-WebsterTermenul „gaslighting”, care se referă la manipularea psihologică, a devenit cuvântul anului 2022 conform dicționarului explicativ american Merriam-Webster.

„Gaslighting” este definit ca „manipularea psihologică a unei anumite persoane, de obicei pe o perioadă lungă de timp, ceea ce duce la faptul că victima începe să se îndoiască de corectitudinea propriilor gânduri, percepția realității, amintirile, și de aici confuzie, pierderea încrederii, scăderea stimei de sine, instabilitate emoțională și mentală și dependență de manipulator”.

Numărul de căutări legate de gaslighting pe site-ul dicționarului au crescut cu 1.740% în 2022, comparativ cu anul 2021.

Printe primele mentionari ale cuvantului sunt cele din piesa scriitorului englez Patrick Hamilton „Gaslight” în 1938. În ea, soțul își convinge soția că este bolnavă mintal. Pentru a face acest lucru, el folosește, printre altele, lămpi cu gaz – le reduce luminozitatea, dar își asigură soția că încăperea este la fel de luminoasă ca înainte. Ulterior, cuvântul „gaslighting” a fost folosit în practica psihologică pentru a se referi la manipulări similare.

Gresie aspect lemn

Gresia cu aspect de lemn este o soluție foarte plăcută ochiului: reproduce fidel lemnul cu tonalitățile lui, cu fibrele lui și chiar cu imperfecțiunile lui. Gresia asigură un efect estetic optim, împreună cu o practicitate extremă și fără atențiile cotidiene și întreținerea atentă cerute de o pardoseală din lemn adevărat.

Vezi mai multe modele de gresie cu aspect lemn.

Gresie cu aspect de lemn

sursa foto: Gadaceramic.ro

NFT (non-fungible token)- cuvântul anului la Collins Dictionary

Collins DictionaryNFT, prescurtarea de la non-fungible token, a fost desemnat cuvântul anului de Collins Dictionary.

NFT inseamna activ digital unic, care nu poate fi replicat, cunoscut sub numele de jeton nefungibil (non-fungible token).

Utilizarea abrevierii a crescut cu mai mult de 11.000% în 2021, potrivit reprezentanţilor dicţionarului.

Vânzarea unor astfel de certificate, precum videoclipul „Charlie Bit My Finger”, codul sursă original pentru World Wide Web (www) şi „Everydays: the First 5.000 Days”, colaj semnat de artistul american Beeple (Mike Winkelmann), a însemnat sume mari în licitaţiile de anul acesta.

Un reprezentant al Collins Dictionary a spus că este „neobişnuit” pentru o abreviere să înregistreze o astfel de creştere în utilizare.

„Vax” – cuvântul anului la Oxford English Dictionary

Oxford English Dictionary„Vax” a fost ales cuvântul anului de către lexicografii de la Oxford English Dictionary (OED).

„Vax” şi „vaxx” sunt ambele acceptate ca scriere, însă forma cu un singur x este mai comună.

Definiţiile Oxford English Dictionary pentru „vax” sunt: un vaccin sau vaccinare; tratarea (cuiva) cu un vaccin pentru a produce imunitate împotriva unei boli, a vaccina; vaxxie, o fotografie făcută în timpul sau imediat după vaccinare, mai ales împotriva Covid-19, şi partajată online, un selfie de vaccinare; anti-vax, opus vaccinării; anti-vaxxer, o persoană care se opune vaccinării; double-vaxxed, cel care a primit două doze de vaccin.

Cuvântul câştigător de anul acesta la Oxford, „vax”, a fost înregistrat prima dată în engleză în 1799, în timp ce derivatele sale „vaccine” şi „vaccination” au apărut în 1800.

Toate aceste cuvinte vin din latinescul „vacca”, ce înseamnă „vacă”. Potrivit OED, acest lucru se datorează muncii de pionierat a medicului englez Edward Jenner împotriva vărsatului de vânt la finalul anilor 1790 şi începutul anilor 1800.

 

Dictionarul Merriam-Webster a desemnat cuvantul anului 2020

Editorii dicționarului Merriam-Webster au ales drept cuvantul anului 2020 „pandemic” („pandemie”). 

Pandemia este definită ca:

„an outbreak of a disease that occurs over a wide geographic area (such as multiple countries or continents) and typically affects a significant proportion of the population” („un focar de boală care apare într-o zonă geografică extinsă (cum ar fi mai multe țări sau continente) și care afectează de obicei o proporție semnificativă a populației”)

Cuvântul „pandemie” datează de la mijlocul anilor 1600, fiind folosit pentru prima dată într-un text medical în 1660, într-o perioadă de după Evul Mediu când ciuma bubonică a făcut ravagii în Europa.

Mai interesant pentru lingviști este însă cuvântul „carantină”, acesta având rădăcini italiene.

Folosit în timpul Morții Negre din anii 1300, acesta desemna perioada de timp pentru care o navă care intra în port trebuia să aștepte în afara orașului pentru a preveni răspândirea bolii.

Mai multe detalii aici.

Oxford English Dictionary (OED) – cuvântul anului 2020

Oxford English Dictionary (OED) a transformat titlul de cuvântul anului 2020 într-o listă care să înglobeze 12 luni „fără precedent” şi a stabilit patru categorii. Cuvintele au fost alese pentru a reflecta „spiritul, starea sau preocupările” din acest an.

Între ele se află „bushfires” (incendii de vegetaţie, n.r.), „Covid-19”, „WFH” (work from home, munca de acasă, n.r.), „lockdown” (izolare, n.r.), „circuit-breaker” (întrerupător, n.r.), „support bubbles” (reţea online de sprijin, n.r.), „key workers” (lucrători esenşiali, n.r.), „furlough” (şomaj tehnic, n.r.), „Black Lives Matter” şi „moonshot” (programd e testare în masă, n.r.).

Limbajul Covid-19 este prima categorie.

Pandemia a făcut ca utilizarea unor cuvinte ca „lockdown” (izolare, n.r.), „face mask” (mască, n.r.) şi „key workers” (lucrători esenţiali, n.r.) să înregistreze o creştere uriaşă. Odată cu apropierea verii, cuvântul „reopening” (redeschidere, n.r.) a avut o frecvenţă mai mare de utilizare, iar „moonshot” a început să fie utilizat, ca nume al programului guvernului britanic pentru testarea în masă.

Tehnologie şi munca de la distanţă reprezintă a doua categorie.

„Remote” şi „remotely” au cunoscut o creştere de utilizare de peste 300%, începând cu luna martie. Având în vedere faptul că majoritatea oamenilor au lucrat de acasă, prin sistem de videoconferinţă, în cazul cuvintelor „mute” şi „unmute” a fost înregistrată „o creştere semnificativă” a utilizării anul acesta. Alte cuvinte a căror folosire a crescut cu până peste 300% au fost „workcation” – vacanţă în care o persoană munceşte – şi „staycation” – vacanţă acasă.

Mişcările sociale, social media şi politica reprezintă a treia categorie. 

 „Black Lives Matter” şi „BLM” au înregistrat creşteri de utilizare după decesul lui George Floyd în Statele Unite. Raportul Oxford mai arată că folosirea „teoria conspiraţiei” s-a dublat aproape între octombrie 2019 şi octombrie 2020, iar în acelaşi interval termenul „QAnon” a fost folosit cu 960% mai mult. Anul acesta, „mail-in” (prin corespondenţă, n.r.), legat de alegerile prezidenţiale din SUA, a cunoscut o creştere cu 3.000% faţă de 2019. În acelaşi timp, cuvântul „Brexit” a fost folosit cu 80% mai puţin decât anul trecut.

Ultima categorie stabilită este Mediul. 

Raportul arată că nivelul prezenţei în media al „climate change” (schimbările climatice, n.r.) a scăzut anul acesta din cauza pandemiei. Însă, drept rezultat, un nou cuvânt a intrat în uz: anthropause – ca referire la diminuarea călătoriilor la nivel global şi a altor activităţi umane şi consecinţele ulterioare, precum scăderea poluării fonice şi luminoase.

Sursa: BBC (english)

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literarcoordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

”The Oxford Guide to the Romance Languages”

The Oxford Guide to the Romance Languages

foto infoub.unibuc.ro

Oxford University Press a publicat lucrarea enciclopedică The Oxford Guide to the Romance Languages. The Oxford Guide to the Romance Languages este o lucrare fundamentală, de cca. 1300 de pagini, în care, pentru prima dată în studiile anglo-saxone de lingvistică romanică, limba română este foarte bine reprezentată, atât într-un capitol separat, și anume capitolul 8 (Romanian, Istro-Romanian, Megleno-Romanian, and Aromanian), primul din partea a III-a a Ghidului, intitulată Individual structural overviews, cât și în celelalte capitole ale lucrării.

Autorii capitolului 56, Case, sunt Alexandru Nicolae și Adina Dragomirescu, ambii profesori la Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere a Universității din București. De asemenea, Ion Giurgea de la Institutul de Lingvistică,alumnus al Universității din București, este coautor la capitolul 53 Illocutionary force.

Coordonatorii Ghidului sunt profesorii Adam Ledgeway (Cambridge University) și Martin Maiden (Oxford University). Ambii sunt membrii onorifici ai Universității din București, întrucât li s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa în anii trecuți.

The Oxford Guide to the Romance Languages reprezintă cel mai complet tratat despre limbile romanice disponibil în prezent, care oferă o acoperire detaliată nu numai a limbilor romanice standard, dar de asemenea a formelor non-standard, dialectice și regionale. Este accesibil atât unui public specializat în limbile romanice tradiționale, dar de asemenea și pentru lingviști în general și adună atât date empirice și diverse perspective teoretice.

Volumul este organizat în 10 părți tematice: partea 1 și 2 se ocupă de formarea limbilor romanice și de tipologia și de clasificarea lor; partea a 3-a este dedicată unor descrieri structurale individuale ale limbilor, dialectelor și zonelor lingvistice romanice, în timp ce partea a 4-a oferă descrieri comparative ale fonologiei, morfologiei, sintaxei, semanticii, pragmaticii și sociolingvisticii romanice. Capitolele din părțile 5-9 examinează diverse aspecte din fonologia, morfologia, sintaxa, sintaxa și semantica limbilor romanice și pragmatica și discurs, iar partea finală conține studii de caz. Cartea reprezintă o resursă esențială atât pentru specialiștii în limbi romanice și pentru cei interesați de lingvistica indo-europeană și comparativă.

Mai multe detalii și cuprinsul The Oxford Guide to the Romance Languages pot fi consultate pe pagina Oxford University Press aici.

Save