Categorie DEX B

Definitie ‘babacut’

băbăcúţ, băbăcúţi, s.m. (înv. şi reg.) tătic Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘babacloanta’

Bába-Cloánţa s. pr. f. s. pr. m. (în formula Adám -Babadám) Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

Definitie ‘babaca’

BABÁCĂ, babaci, s.m. (Reg.) |Tată|Tată|. * Expr. Trai, neneaco, cu banii babachii, se spune despre cineva care duce o viaţă fără griji cu banii tatălui său sau, p. ext., cu banii altuia. * (Fam.; la pl.) Părinţi. [Var.: băbácă, babác s.m.] – Din ngr. babákas. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘baban’

BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Arg. şi fam.) |Mare|Mare|, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o ştiucă babană – Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘babac’

BABÁC s.m. v. |babacă|babaca|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘babaluc’

BĂBĂLÚC s.m. (Reg.; în loc. adj. şi adv.) Din băbăluc = (care datează) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. – Din scr. babaluk. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘baba’

BABÁ, babale, s.f. Dispozitiv de 40-60 cm în formă de |mosor|mosor|, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă |parâmele|parama| navelor acostate. – Din tc. baba. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘babalic’

babalîc (-ci), s.m. – 1. Bătrîn, moş neputincios. – 2. Stîlp, par. – Var. babaluc, bubuluc. Megl. babaloc. Tc. babalik „părinte”, titlu de reverenţă (Şeineanu, II, 31), cf. bg. babaluk „bunic”. Var. se înţeleg mai ales pentru sensul 2. Expresia din babaluc „din totdeauna”, care se foloseşte în Banat (DAR), reprezintă sb. babaluk, de aceeaşi provenienţă. Sursa: Dicţionarul etimologic român

Definitie ‘baargic’

BAARGÍC s. v. |gresie|gresie|, |perinoc|perinoc|. Sursa: Dicţionar de sinonime

Definitie ‘babalau’

BĂBĂLĂU s. v. |afemeiat|afemeiat|, |babalâc|babalâc|, |baccea|baccea|, |căzătură|căzătură|, |crai|crai|, |hodorog|hodorog|, |ramolit|ramolit|. Sursa: Dicţionar de sinonime