ISTANBUL. „Jurnal de introspecție IV“, cu lucrări realizate în pandemie de artistele Mirela Trăistaru și Dorotheia Fleiss

foto: icr.ro

Prezentarea video a proiectului „Jurnal de introspecție IV“, semnat de artistele Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss, demers artistic care cuprinde compoziții de pictură, performance și video, va fi distribuită pe pagina de Facebook și contul Youtube ale ICR Istanbul la 10 martie 2021.

Materialul audio-video realizat de modernism.ro este subtitrat în limba turcă și conține o prezentare a conceptului „Jurnal de introspecție”, desfășurat pe mai multe capitole, cu o trecere în revistă a mai multor expoziții, performance plus un focus pe lucrări făcute în perioada de pandemie.

Seria „Jurnal de introspecție” a fost inițiată în anul 2014. În același an, la European Art Gallery, artistele au pictat în același timp pe pânzele tapetate pe pereții și podeaua galeriei. Demersul a continuat cu performance de la Cetatea Ardud, în anul 2017 sau expoziția de la Yume Gallery din Tokio, Japonia, în același an, 2017. Iar în perioada de izolare 15 martie – 15 mai 2020, fiecare artistă a printat în alb-negru lucrările celeilalte și a intervenind cu culoare în compoziția lor, încălcând astfel spațiul sacru și cel mai intim al artistului – propria creație.

Prin acest proiect, Mirela Trăistaru și  Dorotheia Fleiss au reușit „să se desprindă de credința în permanența Eului“ și „să se concentreze asupra gesturilor artistice care le leagă invizibil“. Prezentarea demersului artistic în sine este o invitație la introspecție, mai accentuată și mai dureroasă în condițiile de pandemie, care „ne-a adus în situația de a ne pune față în față cu noi înșine și de a ne întreba cine suntem cu adevărat“.

Mirela Trăistaru este pictor, designer vestimentar, grafician, scenograf, curator, specialist în body-painting şi lucrări monumentale. În prezent are peste 60 de expoziţii personale şi peste 130 de grup, 21 de piese de teatru la care a semnat costumele sau decorul. A participat la bienalele de artă din Lyon, Beijing şi Cairo. De asemenea, are o bogată activitate cinematografică, teatrală şi de televiziune. A realizat costume pentru o serie de spectacole și filme de artă, lucrând cu regizori importanti, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horațiu Mălăele și Gelu Colceag.

Dorothea Fleiss este un artist vizual cu o bogată experienţă. Lucrările sale au fost expuse în galeriile din întreaga lume, având peste 60 de expoziții personale și peste 200 de expoziții de grup în Europa, Australia, Asia, SUA, America de Sud, Canada și Africa. A obținut doctoratul la Universitatea Națională de Arte București. Între 1996-2003 a urmat The Art Institute, Filderstadt, Germany / The Art Institute, Stuttgart, Germany; între 2007-2013 a studiat la IB University Stuttgart, Germany / Creative Pedagogy and Art Therapy – B. Sc după care s-a specializat în terapia prin artă urmând cursurile L’Ecole Européenne de Psychothérapie Analytique (Eepssa), Strasbourg, France – Psychotherapy şi Società Italiana di Biosistemica, Bologna,Italy – Biosystemic Psychotherapist; între 2011-2013 a urmat HKT University Nürtingen Germany, Art Therapy- M.A pentru ca în acest an să-şi ia doctoratul la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.

 

Sursa: ICR.ro

LibFest 2021 – târg virtual de carte și experiențe culturale

Peste 100 de edituri vor participa în această primăvară la LibFest, târgul virtual de carte și experiențe culturale organizat de Libris.ro între 25 și 28 martie. 100 de autori români și internaționali își vor prezenta cele mai noi apariții editoriale sau vor intra în dialog cu cititorii în transmisii live, în cadrul unuia dintre cele mai mari evenimente dedicate cărții și iubitorilor de lectură din România. Printre aceștia se numără Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ana Blandiana, Tatiana Niculescu, Doina Ruști, Teodor Baconschi, Ioana Nicolaie, Gáspár György, Petronela Rotar, Ioana Chicet-Macoveiciuc, Ela E.H., dar și Maia Morgenstern sau Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Peste 3.000 dintre cărțile prezentate în cadrul LibFest vor avea autograful autorului.

Peste 100 de edituri vor avea standuri virtuale în pagina dedicată de pe Libris.ro, unde se vor regăsi peste 25.000 de titluri, însumând 1 milion de volume. Reducerile acordate în cele patru zile de târg online de carte vor varia între 20% și 80%.

Programul complet al LibFest, precum și evenimentele – lansări și dialoguri – vor fi disponibile, alături de întreaga ofertă de carte, pe site-ul www.libris.ro și pe pagina de Facebook a Libris.ro.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE la ICR

Ziua Culturii Nationale - 15 ianuariePeste 20 de proiecte culturale, într-o singură zi. O zi dedicată creativității românești, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor din străinătate, invită marele public – fiind vorba, anul acesta, de un program online – să celebreze Ziua Culturii Naționale. O sărbătoare nu doar a românilor, ci și a prietenilor culturii noastre, a tuturor celor pentru care România reprezintă o sursă valoroasă de creativitate.

Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român, declară cu acest prilej: Creativitatea românească menține România pe harta lumii în orice timpuri, chiar și în cele dificile, cum sunt cele pe care le trăim acum. De Ziua Culturii Naționale, zeci de proiecte culturale ale ICR vorbesc despre creativitatea românească în cel puțin 17 țări, prin reprezentanțele ICR. Fie că vorbim despre film, dezbateri, concerte, expoziții sau despre istorie, arhitectură, artele spectacolului, esența creativității românești ajunge la mintea și sufletul atâtor popoare care își pot forma o imagine pozitivă despre țara noastră, evitând clișeele păguboase cărora le cădem deseori victimă. ICR, prin echipele sale din țară și din reprezentanțe, expune arta românească patrimonială și contemporană, marile noastre personalități culturale și operele lor, cărora le atribuie funcția de ambasadori, cu care așezăm România la masa relațiilor internaționale. Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei“ din cadrul Festivalului Europalia, cu 116.000 de vizitatori și un amplu impact internațional, a adus un masiv plus de imagine României, fiind cel mai mare eveniment cultural organizat vreodată de România în străinătate. Am sporit puterea culturală a României, de exemplu, în SUA, în 2020, prin diverse serii și programe online precum „Voci feminine românești din America de Nord”, în Marea Britanie, prin „Who is Romania”, în Italia, prin „Veneția văzută de mari pictori români”, în Spania, printr-o curajoasă ediție itinerantă a Festivalului de Film Românesc. Ce legătură poate avea un festival literar precum „Romania Rocks” cu politica internațională, cu posibilele investiții străine? Este un catalizator. Nimeni nu „citește” o țară, nu se leagă financiar sau politic de ea doar din statistici. Creațiile de excepție, poveștile extraordinare, promovate în cheia potrivită, sunt declanșatorul oricărei dezvoltări naționale. Iar în misiunea ICR de a împlini cele de mai sus stau nobilii noștri parteneri interni și externi, cărora le mulțumim ori de câte ori avem ocazia, dar mai ales astăzi, de Ziua Culturii Naționale.

Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale, marcând astfel și data nașterii poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Ziua Culturii Naționale este sărbătorită anual de Institutul Cultural Român, atât în țară, cât și în rețeaua reprezentanțelor din străinătate.

PROIECTE ICR DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE 2021

ICR  BERLIN: Regal muzical cu Orchestra de Cameră „Constantin Silvestriˮ și expoziție documentară

Un concert susținut de Orchestra de Cameră „Constantin Silvestriˮ, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, avându-i ca soliști pe violistul Răzvan Popovici și pianiștii Zsuzsa Balint și Cristian Niculescu, va fi prezentat de ICR Berlin de Ziua Culturii Naționale. Concertul înregistrat la sala KunstRaumNiculescu Berlin va fi transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanței ICR din Germania în data de 16 ianuarie 2021, începând cu ora 19.00 (ora 20.00 – ora României). În program: J.S. Bach – „Nun komm, der Heiden Heiland” / F. Busoni BWV 659 (piesă in memoriam Dinu Lipatti), „Aria pe coarda Sol” din Suita nr. 3 în Re major, „Concert pentru două piane și orchestră“ în do minor; Max Bruch – „Romanță pentru violă solo și orchestră“; George Enescu – „Concert pentru violă și pian“; Daniel Croner/Dan Dediu – „Codex Brassoviensis“; Constantin Silvestri – „Trei piese pentru orchestră de coarde“ și Doru Popovici – „Codex Caioni“. Pe durata concertului, va rula expoziția documentară bilingvă „100 de ani de la nașterea Societății Filarmonica. Mari muzicieni ai lumii care au onorat cultura română (1920-1930)”, realizată de Cristina Ligia Enășescu. Imaginile au fost selectate din arhiva familiei Iosif Ion Prunner și din colecția de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare și reflectă activitatea muzicală febrilă desfășurată sub cupola Ateneului Român în perioada 1920-1930.

ICR BRUXELLES: George Emil Palade și Emil Racoviță, printre personalitățile evocate de Ziua Culturii Naționale

11 personalități ale culturii române, care au primit recunoașterea celor mai importante instituții din Belgia pentru contribuția adusă în domeniile artei și științei, vor fi prezentate, în perioada 10-20 ianuarie, în cadrul unui proiect online pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles. Printre personalitățile selectate în cadrul campaniei de diplomație publică se numără Ion Adameșteanu, Anna Élisabeth Bibesco-Brancovan, Lola Bobescu, Ștefan Constantinescu, Ioan Cantacuzino, Mircea Eliade, George Enescu, Corneliu Gheorghiu, Florentina Mosora, George Emil Palade, Emil Racoviță.

ICR BUDAPESTA: Vlad Stănculeasa interpretează „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară ce i-a aparținut muzicianului

Un recital al violonistului Vlad Stănculeasa, care va interpreta piesa „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară Sanctus Seraphino din 1739 ce i-a aparținut muzicianului, va fi prezentat de ICR Budapesta, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Această piesă a fost aleasă pentru a marca, de asemenea, împlinirea a 140 de la nașterea compozitorului român. Vlad Stănculeasa a studiat la Academia Internațională „Yehudi Menuhin”, Elveția, cu Alberto Lysy și Liviu Prunaru, și a continuat apoi la Conservatorul din Lausanne, la clasa profesorului Pierre Amoyal. A fost concertmaestru al unor mari orchestre, precum Bamberger Symphoniker sau Accademia di Santa Cecilia a Roma, performând sub bagheta unor dirijori renumiți precum Jaap van Sveden, Gustavo Dudamel, Neeme Järvi, Kent Nagano, Manfred Honneck, Christoph Eschenbach.

ICR CHIȘINĂU: Filmul „Un bulgăre de humă” va fi difuzat la TVM 1

Difuzarea lungmetrajului „Un bulgăre de humă”, (România, 1989, 84 min), regia Nicolae Mărgineanu, la postul de televiziune TVM 1 va avea loc la 15 ianuarie 2021, în intervalul orar 19.30-20.55, la propunerea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescuˮ de la Chișinău și a Ambasadei României în Republica Moldova. Evenimentul are loc cu prilejul împlinirii a 171 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu și marchează Ziua Culturii Naționale. Filmul „Un bulgăre de humă” este o producție românească din anul 1989, regizată de Nicolae Mărgineanu după un scenariu de Mircea Radu Iacoban. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dorel Vișan, Adrian Pintea, Mioara Ifrim și Maria Ploae. Totodată, pe pagina de Facebook a reprezentanței va fi prezentată, la 15 ianuarie, expoziția „Eminescologia la începutul mileniului trei”, ce reunește cele mai importante ediții din opera eminesciană, noile investigații eminescologice și traducerile din opera marelui poet, realizate la începutul acestui mileniu. Edițiile vor fi însoțite de comentarii critice realizate de acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău.

ICR ISTANBUL: De la clasic la contemporan, cu Ansamblul Violoncellissimo

O înregistrare a concertului extraordinar susținut la Istanbul, în urmă cu un an, de Ansamblul Violoncellissimo, unul dintre cele mai vestite ansambluri instrumentale românești, va fi prezentată de ICR Istanbul pe pagina de Facebook și pe canalul Youtube vineri, 15 ianuarie 2021, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. La 14 ianuarie 2020, la Centrul Cultural Mustafa Saffet din Atașehir, Istanbul, ansamblul românesc a încântat publicul turc într-un concert de excepție. Filmul special înregistrat pentru ICR Istanbul include și o intervenție a maestrului Marin Cazacu, tradusă și subtitrată în limba turcă, alături de minunatele acorduri românești și internaționale interpretate de Ansamblul Violoncellissimo. În program: lucrări de Johann Schrammel, Georg Friedrich Haendel, Tomaso Albinoni, Constantin Dimitrescu, Cornelia Tăutu, Bela Bartok, Astor Piazzolla, Dimitri Schostakovich, Ramin Djawadi, Luis Fonsi/Radu Sinaci, Wilhelm Kaiser Lindemann, Freddie Mercury (arr.), Sabin Păutza (arr.).

ICR LONDRA: Patru voci creative feminine în seria „Generation 2020”

Proiectul „Generation 2020” este propunerea ICR Londra pentru Ziua Culturii Naționale. Vor fi prezentate vineri, 15 ianuarie, pe platformele de socializare și site-ul reprezentanței: un material video cu o selecție de poeme scrise de Anastasia Gavrilovici, în lectura poetei; scurtmetrajul „Iedera”, produs și regizat de Sarra Tsorakidis; un material video cu lecturi susținute de Bianca Temneanu, prcum și cartea „Carpathia”, scrisă de Irina Georgescu. Selecția celor patru invitate a fost făcută pornind de la premiile și vizibilitatea pe care le-au avut în 2020: poeta Anastasia Gavrilovici a câștigat premiul secțiunii Opus Primum a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru volumul „Industria liniștirii adulților”, regizoarea Sarra Tsorakidis este câștigătoarea premiului secțiunii de scurtmetraj din cadrul TIFF, actrița Bianca Temneanu este laureata Marelui Premiu al Galei HOP și Irina Georgescu este autoarea cărții de bucate tradiționale românești „Carpathia”, care s bucură de succes la nivel internațional.

ICR LISABONA: Dinu Flămând și Rui Zink, printre invitații la maratonul de lectură dedicat literaturii române

Un maraton de lectură dedicat literaturii române contemporane tradusă în limba portugheză va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, sub forma unui material video caleidoscopic, e reunește înregistrări ale unor lecturi literare realizate de personalități portugheze, dar și de români rezidenți în Portugalia. Prologul evenimentului îl aduce în prim-plan pe poetul și traducătorul Dinu Flămând, care va realiza o punere în temă asupra subiectului și va fixa coordonatele relațiilor literare româno-portugheze, într-o sinteză cu titlul „Prezențe literare românești în spațiul lusofon“. Prelegerea va fi urmată de lectura unor fragmente de proză și lirică contemporane românești. Printre personalitățile care vor participa la maratonul de lectură se numără Paulo Borges, Ricardo Gil Soeiro, Helena Carvalhão Buescu, Rui de Noronha Ozorio, José Luís Jorge, Leonídio Paulo Ferreira, Sofia Marçal, Vítor Sousa, Rui Zink, Manuel S. Fonseca, Corneliu Popa, Doru Simion Cristea, Tantzy Ungureanu, Antonia Verenca. Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și va fi prezentat pe paginile de Facebook ale ICR Lisabona și ale Ambasadei României în Republica Portugheză.

ICR MADRID:Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” – spectacol de poezie, muzică și dans

Spectacolul „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, o producție aTeatrului „Regina Maria“ din Oradea, va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, ora 19.00 (ora Spaniei), cu subtitrare în limba spaniolă, de ICR Madrid. „Am vrut să fac un spectacol mult mai deosebit decât în ceilalţi ani, dedicat poetului nostru drag. Va fi unul complex, în care vor apărea îndrăgostiţii din poeziile lui Eminescu, dar şi stări ale sale. Unul dintre personaje, Dansatoarea, va fi chiar spiritul lui Eminescu. Pentru mine, Eminescu este ca un medicament”, a declarat regizorul Emil Sauciuc, la premiera spectacolului. Înregistrarea poate fi vizionată pe rețelele de socializare ale reprezentanței până la 30 ianuarie. Tot cu prilejul Zilei Culturii Naționale, absolvenți ai cursurilor de limba română, sesiunea octombrie-decembrie 2020, vor recita în limba română o poezie sau o strofă de Mihai Eminescu, materialele video fiind difuzate pe rețelele de socializare ale ICR Madrid în perioada 11-15 ianuarie.

ICR NEW YORK: Newyorkezii recită în cadrul „Essentials. Eminescu. Essential”

Proiectul video „Essentials. Eminescu. Essential” propune o celebrare neobișnuită a geniului eminescian, integrând deopotrivă imensele provocări ale pandemiei și sensibilitatea actuală a publicului american. Filmul evidențiază o intersecție inedită între poezia lui Eminescu și vocea personaluluiesențial newyorkez care a menținut orașul într-o relativă stare de funcționare, iar locuitorii acestuia în siguranță pe tot parcursul crizei medicale. „Essentials. Eminescu. Essential”, un material video original creat pe baza lecturilor realizate de invitați speciali – personal medical newyorkez, responsabili cu menținerea ordinii publice, șoferi de autobuz etc – va fi difuzat în premieră vineri, 15 ianuarie 2021, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, pe canalele de comunicare ale ICR New York și pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite. Filmările și montajul au fost realizate de fotograful Ionuț Văcar, scenariul și regia aparținând lui Alex Boda. Traducerea și selecția textelor a fost realizată de Adrian Săhlean.

ICR PARIS: Poezia „Glossă“, spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene

40 de iubitori ai culturii române, care locuiesc la Paris, recită câte două versuri din poezia Glossăde Mihai Eminescu, plimbându-se în locuri emblematice ale Oraşului Luminilor, într-un material video prezentat de ICR Paris de Ziua Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie. Artistul vizual Mircea Cantor a filmat fiecare participant, pentru ca rezultatul final al montajului să ofere 40 de interpretări inedite ce însumează cele 80 de versuri ale poeziei Glossă. Iau parte la proiect personalităţi româneşti ale vieţii culturale pariziene, alături de tineri actori, muzicieni, scriitori, plasticieni, studenţi români la Paris, dar şi francezi pasionaţi de cultura română. Și tot pentru celebrarea Zilei Culturii Naționale, ICR Paris a colaborat cu Mircea Cantor şi cu Ecole Roumaine de Paris, elevii Școlii Românești din Paris răspunzând întrebării adresate lor de Mircea Cantor, pe un format grafic semnat de artist: „Dacă Eminescu ar fi trăit în 2021, el ar fi scris o poezie despre…“. Cel de-al doilea film va fi prezentat de ICR Paris la 16 ianuarie. Ambele materiale video au fost montate în studiourile regizorului Ionuţ Teianu.

ICR PRAGA: Spectacol de muzică și poezie susținut de Ansamblul Musica Viva

Muzica îmbracă poezia în haine sonore menite să o pună în valoare, în cadrul proiectului Ansamblului Musica Viva, propus de ICR Praga pentru celebrarea Zilei Culturii Naționale. Materialul audio-video al Ansamblului Musica Viva, cu interpretări ale unor poezii şi creații muzicale, prezintă și fotografii cu peisaje românești. Versurile vor fi recitate în limba română, cu subtitrare în limba engleză. Între poeziile alese din repertoriul eminescian se regăsesc: „Ce-ți doresc eu ţie, dulce Românie”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” (fragment), iar muzica selectată aparține marilor compozitori români George Enescu, Paul Constantinescu, Constantin Dimitrescu, Ciprian Porumbescu. Ansamblul Musica Viva este compus din muzicieni, actori, filologi, care colaborează deja de 15 ani. În acest proiect vor fi implicaţi pianista Andreea Butnaru, actriţa Ioana Calotă, violonistul Adrian Florescu și violoncelistul Florin Mitrea.

ACCADEMIA DI ROMANIA DIN ROMA: Voci lirice feminine românești, într-un recital în limba italiană

Seara de poezie dedicată Zilei Culturii Românești, „Versi italiani, sensibilità romena”, va fi organizată de Accademia di Romania din Roma cu prilejul Zilei Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, pe pagina oficială de Facebook a reprezentanței. Protagoniste vor fi voci lirice feminine din comunitatea românească din Italia, care creează în limba italiană. Poetele și traducătoarele Laura Barbu, Mariana Cornea, Tatiana Ciobanu, Alexandra Firiță, Lăcrămioara Maricica Niță, Iuliana Olariu, Lucia Ileana Pop, Lidia Popa, Alina Monica Țurlea, Rodica Vinău și Marioara Vișan vor recita, în seara zilei de 15 ianuarie, pe pagina de Facebook a Accademia di Romania. Coordonator al proiectului este jurnalistul și scriitorul Valeriu Barbu, cunoscător al activității literare a comunității românești. Acesta a declarat că „va încerca să afle cărei emoții lăuntrice îi răspunde exprimarea lirică și cum au ales participantele să o îmbrace în haine italiene“.

ICR TEL AVIV: Eminescu, evocat prin interpretări susținute de Constantin Chiriac și de actori israelieni ai Teatrului Karov

Sub genericul „Domnule și frate Eminescu”, ICR Tel Aviv propune, de Ziua Culturii Naționale, un colaj video dedicat operei și personalității marelui poet român, prezentat pe rețelele de socializare ale reprezentanței la 14 ianuarie 2021. Materialul video include un recital de poezie susținut de actorul Costantin Chiriac la Tel Aviv (în 2019), un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă ce porneşte de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori, precum și un recital susținut de actorii israelieni Nicu Nitai, Martin Blumenfeld și Yoav Sadowsky, de la Teatrul Karov. Momentele poetice vor fi prefațate de o introducere în creația eminesciană, realizată de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, prezentată cu subtitrare în limba ebraică. Printre poeziile eminesciene selectate de actorii israelieni se numără: „Dintre sute de catarge“, „La steaua“, „Lacul“ și „Somnoroase păsărele“, traduse în ebraică de Any Shilon și recitate și în cadrul proiectului „Poezia bate pandemia“, derulat de ICR Tel Aviv pe parcursul anului 2020. Actorul Constantin Chiriac a ales fragmente din scrisorile și scrierile lui Ion Creangă, versuri de Mihai Eminescu („Speranța“, „Glossă“, „Trecut-au anii“, „Revedere“, „Alei mică, alei dragă“, „Urât și sărăcie“), de Marin Sorescu („Noi, cei îngrozitori de mari“) și de Anton Pann („Povestea vorbei“).

IRCCU VENEȚIA: O nouă traducere în limba italiană a poemului „Luceafărul“

Un dialog despre importanța operei eminesciene pentru cultura națională, între prof. univ. Bruno Mazzoni (Universitatea din Pisa), cunoscut traducător și prieten al culturii române, și Grigore Arbore Popescu, directorul IRCCU Veneția, va fi transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanței la 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale. Bruno Mazzoni este unul dintre principalii promotori ai literaturii române în Italia, contribuind la renumele literar în Peninsulă al unor scriitori de prestigiu precum Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu sau Herta Müller. Dialogul are ca orizont de referință noua traducere a poemului „Luceafărul“, realizată de ziaristul, poetul si traducătorul Viorel Boldiș, rezident de peste două decenii la Brescia. Varianta traducerii în italiană a poemului „Luceafàrul”, realizată de Viorel Boldiș, se adaugă unor traduceri mai vechi (printre care cea mai cunoscută este aceea a eminentei interprete a lui Eminescu, prof. Rosa Del Conte), circulă deja în Italia și este apreciată în rândurile specialiștilor. Materialul video a fost realizat de Roxana Mihaly pentru IRCCU Veneția.

ICR VIENA: Dezbatere despre scenografie, în seria „Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu“

Dezbaterea „Arta care nu hibernează niciodată: Scenografia de teatru, la timpul prezent”, o ediție specială a „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”, va fi difuzată vineri, 15 ianuarie, pe pagina de Facebook a ICR Viena, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. La discuție vor participa trei artiști din lumea teatrului și creatori de lumi vizuale remarcabile: Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, Adrian Damian, autorul unor decoruri de o plasticitate hipnotică, veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor, și Cristina Milea, laureata Premiului UNITER pentru scenografie în 2020, adepta unei ecologii teatrale cu miză estetică și umană deopotrivă. Dialogul, difuzat în parteneriat cu Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – Creart, prin Teatrelli, se va desfășura în limba română, cu subtitrare în limba engleză. De asemenea, un moment muzical susținut de Adela Liculescu (pian) şi Ioana Cristina Goicea (vioară), cu un repertoriu ce includecele şase dansuri românești de Bela Bartok, va fi prezentat duminică, 17 ianuarie, pe pagina de Facebook a ICR Viena.

PARTENER ICR: Concert al Orchestrei Române de Tineret, difuzat de cinci reprezentanțe

Un concert extraordinar al Orchestrei Române de Tineret, înregistrat la Palatul Tinerimea Română, va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, pe rețelele de socializare ale ICR StockholmICR Varșovia, ICR Chișinău și ICR Praga, și sâmbătă, 16 ianuarie, pe paginile de Facebook ale ICR Viena și ICR Madrid, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, la recomandarea Ministerului Afacerilor Externe. Programul concertului, condus de dirijorul Cristian Mandeal, cuprinde o selecție de piese și compozitori reprezentativi pentru creația muzicală românească și universală: „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu), „Trei piese pentru orchestră de coarde“ de Constantin Silvestri, „Serenada Română“ și „Dans Țărănesc pentru violoncel și orchestră“ de Constantin Dimitrescu (solist Ştefan Cazacu), „Jocuri românești“ de Sabin Păutza şi Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.

SERVICIUL MARILE PROGRAME

Orchestra Metropolitană Bucureștisoprana Alexandra Coman și violonista Ana Ungureanu prezintă creații simfonice de inspirație folclorică

Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, va oferi un concert extraordinar, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, înregistrare transmisă pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român la 15 ianuarie 2021. Cu invitatele speciale soprana Alexandra Coman și violonista Ana Ungureanu, Orchestra Metropolitană București va interpreta mai multe creații simfonice de inspirație folclorică, aducând un omagiu atât unor compozitori emblematici, precum George Enescu, Ciprian Porumbescu, cât și unor poeți naționali, precum Mihai Eminescu și George Coșbuc. În program: „Rapsodia a II-a“ de George Enescu, „Valurile Dunării“ de Iosif Ivanovici, „Aria Dochiței“ de Gherase Dendrino, „Limba noastră“ de Ion Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru, orchestrație Cristian Faur, „La Oglindă“, pe versuri de George Coșbuc, orchestrație Marius Cristescu, „Vai, bădiță, dragi ne-avem“, „Dragu-mi-i, mândro, de tine“ și „Floricică de pe apă“ de Tiberiu Brediceanu, „Fata din Carpați“ de Ioan Chirescu, „Ochiul tău iubit“ de Eugen Doga, pe versuri de Mihai Eminescu, „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu. Videograma a fost realizată, la cererea ICR, în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.

Lansarea documentarului „EU, EMINESCU“, cu arhivă foto-video despre perioada în care a trăit marele poet

Documentarul „EU, EMINESCU“, realizat de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Emanuel Bădescu, va fi prezentat pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român la 15 ianuarie 2021. Subtitrat în limba engleză, filmul documentar pune în valoare arhiva foto-video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând“ însă istoria într-un limbaj accesibil tuturor segmentelor de vârstă. Coloana sonoră este semnată de Petru Mărgineanu, iar producătorul executiv al filmului este regizorul Mihai Vișinescu. Documentarea a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. „Filmul a fost construit făcându-se apel la modalități de exprimare care nu țin neapărat de date biografice sau de teorie literară, ci cu precădere de dinamica umană a celui mai performant poet, prozator și jurnalist român al tuturor timpurilor“, a declarat Mihai Vișinescu. Producția a fost realizată de Asociația pentru Educație Teofor, cu sprijinul Ministerului Culturii.

* Evenimentele prezentate și orele de desfășurare pot fi consultate pe paginile Facebook ale fiecărei reprezentanțe ICR și ale centralei ICR (le puteți găsi în link-urile din subtitluri).

Facebook ICR:  Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute

Peste 100 de volume semnate de autori români vor fi traduse în 2021 cu sprijinul ICR

Record de volume ICR tiparite in 2021

foto: ICR.ro

Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Chifu, Matei Vișniec, Tatiana Țîbuleac și Aura Christi sunt câțiva dintre autorii ale căror opere vor beneficia de traducerea și publicarea în spațiul european și internațional, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în anul 2021. Toate proiectele editoriale se vor desfășura prin programele Translation and Publication Support Programme (TPS) și Publishing Romania, din cadrul direcției ICR Centrul Cărții.

În 2021, un număr record de 119 volume românești vor fi traduse și promovate internațional, atât prin parteneri editoriali, cât și prin cele 18 reprezentanțe ale ICR din lume. Comparativ cu anii precedenți, numărul cărților traduse aproape că s-a dublat.

Vestea bună vine ca urmare a încheierii Sesiunii de primire a dosarelor de candidatură în cadrul programelor TPS și Publishing Romania 2019 – 2020. Această sesiune s-a organizat pentru primirea solicitărilor de finanțare din partea editurilor și organizațiilor culturale străine care doresc să traducă și să publice lucrări de ficțiune și non-ficțiune din domeniile literatură, artă, științe umane și sociale, fie aparținând autorilor români, fie dedicate culturii și civilizației românești. Perioada de desfășurare a fost 15 noiembrie 2019 – 15 iulie 2020. O comisie de experți independenți a evaluat dosarele de candidatură înregistrate, membrii acesteia fiind Răzvan Voncu (cadru didactic universitar, critic și istoric literar), George-Valentin Volceanov (cadru didactic universitar, traducător literar) și Coriolan-Dan Pleșa (scriitor și editor).

TPS – Translation and Publication Support Programme, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, lansat în anul 2006, îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la cultura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul). TPS sprijină traducerea şi publicarea în lume a operelor relevante de ficţiune şi non-ficţiune din domeniile literatură, artă, științe umane și sociale, aparținând autorilor români.

Sursa: ICR

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Editura ICR

Ghidul realizat de Silvia Colfescu este rodul unui atașament durabil față de oraș, însoțit de o cunoaștere vastă și profundă a istoriei sale zbuciumate. Versiunea în limba engleză, publicată de ICR în cooperare cu Editura Vremea, le oferă cititorilor străini toate informațiile de care au nevoie pentru o vizită profitabilă cultural în Capitala României.

„Fruct al simbiozei dintre Orient şi Occident, Bucureşti păstrează surprize încântătoare, peste care poţi nimeri întâmplător, păşind pe sub gangul de intrare al unei case anodine sau intrând într-o bisericuţă străveche, ascunsă după blocuri. Un oraş vechi, în care frumosul extrem coexistă cu urâtul insuportabil, în care ospitalitatea şi veselia locuitorilor stau alături de lamentările cerşetorilor şi de lătratul câinilor vagabonzi, în care splendoarea şi mizeria Orientului se împletesc cu strălucirea şi răceala Occidentului.

O capitală europeană. Un oraş care merită să fie cunoscut. 15 itinerare şi o hartă a centrului oraşului; tezaure de artă, muzee şi monumente, case, străzi, oameni din vremuri de demult, istoria şi istorioarele unui vechi oraş“

978-973-577-748-7

216 p., 29 lei

 

 

Dictionarul Merriam-Webster a desemnat cuvantul anului 2020

Editorii dicționarului Merriam-Webster au ales drept cuvantul anului 2020 „pandemic” („pandemie”). 

Pandemia este definită ca:

„an outbreak of a disease that occurs over a wide geographic area (such as multiple countries or continents) and typically affects a significant proportion of the population” („un focar de boală care apare într-o zonă geografică extinsă (cum ar fi mai multe țări sau continente) și care afectează de obicei o proporție semnificativă a populației”)

Cuvântul „pandemie” datează de la mijlocul anilor 1600, fiind folosit pentru prima dată într-un text medical în 1660, într-o perioadă de după Evul Mediu când ciuma bubonică a făcut ravagii în Europa.

Mai interesant pentru lingviști este însă cuvântul „carantină”, acesta având rădăcini italiene.

Folosit în timpul Morții Negre din anii 1300, acesta desemna perioada de timp pentru care o navă care intra în port trebuia să aștepte în afara orașului pentru a preveni răspândirea bolii.

Mai multe detalii aici.

Oxford English Dictionary (OED) – cuvântul anului 2020

Oxford English Dictionary (OED) a transformat titlul de cuvântul anului 2020 într-o listă care să înglobeze 12 luni „fără precedent” şi a stabilit patru categorii. Cuvintele au fost alese pentru a reflecta „spiritul, starea sau preocupările” din acest an.

Între ele se află „bushfires” (incendii de vegetaţie, n.r.), „Covid-19”, „WFH” (work from home, munca de acasă, n.r.), „lockdown” (izolare, n.r.), „circuit-breaker” (întrerupător, n.r.), „support bubbles” (reţea online de sprijin, n.r.), „key workers” (lucrători esenşiali, n.r.), „furlough” (şomaj tehnic, n.r.), „Black Lives Matter” şi „moonshot” (programd e testare în masă, n.r.).

Limbajul Covid-19 este prima categorie.

Pandemia a făcut ca utilizarea unor cuvinte ca „lockdown” (izolare, n.r.), „face mask” (mască, n.r.) şi „key workers” (lucrători esenţiali, n.r.) să înregistreze o creştere uriaşă. Odată cu apropierea verii, cuvântul „reopening” (redeschidere, n.r.) a avut o frecvenţă mai mare de utilizare, iar „moonshot” a început să fie utilizat, ca nume al programului guvernului britanic pentru testarea în masă.

Tehnologie şi munca de la distanţă reprezintă a doua categorie.

„Remote” şi „remotely” au cunoscut o creştere de utilizare de peste 300%, începând cu luna martie. Având în vedere faptul că majoritatea oamenilor au lucrat de acasă, prin sistem de videoconferinţă, în cazul cuvintelor „mute” şi „unmute” a fost înregistrată „o creştere semnificativă” a utilizării anul acesta. Alte cuvinte a căror folosire a crescut cu până peste 300% au fost „workcation” – vacanţă în care o persoană munceşte – şi „staycation” – vacanţă acasă.

Mişcările sociale, social media şi politica reprezintă a treia categorie. 

 „Black Lives Matter” şi „BLM” au înregistrat creşteri de utilizare după decesul lui George Floyd în Statele Unite. Raportul Oxford mai arată că folosirea „teoria conspiraţiei” s-a dublat aproape între octombrie 2019 şi octombrie 2020, iar în acelaşi interval termenul „QAnon” a fost folosit cu 960% mai mult. Anul acesta, „mail-in” (prin corespondenţă, n.r.), legat de alegerile prezidenţiale din SUA, a cunoscut o creştere cu 3.000% faţă de 2019. În acelaşi timp, cuvântul „Brexit” a fost folosit cu 80% mai puţin decât anul trecut.

Ultima categorie stabilită este Mediul. 

Raportul arată că nivelul prezenţei în media al „climate change” (schimbările climatice, n.r.) a scăzut anul acesta din cauza pandemiei. Însă, drept rezultat, un nou cuvânt a intrat în uz: anthropause – ca referire la diminuarea călătoriilor la nivel global şi a altor activităţi umane şi consecinţele ulterioare, precum scăderea poluării fonice şi luminoase.

Sursa: BBC (english)

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literarcoordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

Lansarea romanului „Hipodrom” de Nora Iuga

Joi, 19 noiembrie, începînd cu ora 19.00, Editura Polirom lansează live & online, via ZOOM, pe pagina de Facebook a editurii (facebook.com/polirom.editura/), romanul Hipodrom de Nora Iuga, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei cu Adela Greceanu și Vlad Zografi.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii. La vîrsta senectuții, deși locuiește la București, gîndul i-a rămas la același oraș al copilăriei. Hipodrom, un roman cu puternice accente autobiografice, aduce în fața cititorilor o viață încercată, dar presărată cu momente luminoase, precum și slăbiciunea autoarei pentru Sibiu și locuitorii lui, pe care i-a purtat în suflet mereu.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara și tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Ziua „Mihail Sebastian” la Londra, în două evenimente dedicate României

Ziua „Mihail Sebastian” la Londra

foto ICR.ro

Personalitate a României, scriitorul Mihail Sebastian are parte de o dublă promovare vineri, 6 noiembrie, la Londra, atât în cadrul Festivalului literar româno-britanic ROMANIA ROCKS, cât și în seria „Who is Romania” / „Cine este România”. Este vorba despre lansarea online (ora 16.00, ora României) a cărții „Femei” de Mihail Sebastian, în cadrul unei discuții online între traducătorul Philip O‘Ceallaigh și Camelia Crăciun (Universitatea din București, Departamentul de Studii Iudaice), și de prezentarea video (ora 14.00, ziua României) a biografiei autorului în cel de-al cincilea episod realizat de istoricul britanic Tessa Dunlop. Ambele evenimente pot fi accesate pe pagina Facebook a ICR Londra.

Mihail Sebastian, născut Iosif Hechter, cunoscut pentru piesele sale lirice și ironice, pentru romanele psihologice, pentru eseurile, recenziile și articolele de o înaltă calitate publicistică, reuşise să supravieţuiască măsurilor antisemite și războiului, însă un accident rutier, într-o zi obișnuită de mai, i-a fost fatal.

Mai puţin de patru decenii din viața scriitorului „care a înțeles emoția”, ale cărui cărți sunt traduse peste tot în lume și care, postum, câștigă încă premii, vor fi prezentate de dr Tessa Dunlop într-o scurtă incursiune în istoria vremii.

Relația cu Nae Ionescu, „omul-momentului” în perioada interbelică, ironia sorții sale, a celui care a cuprins atât de bine frumusețea României și care totuși nu a fost acceptat de țara natală, experiențele prin care trece Mihail Sebastian, prigonit, abandonat de prieteni, sunt surprinse în imagini grăitoare, fragmente inedite, pasaje din „Jurnalul” scriitorului.

Curajul de a scrie despre experiența de a fi evreu în România interbelică, romanul „De două mii de ani”, prefațat de Nae Ionescu, aducându-i singurătatea, este (re)amintit în episodul scris și prezentat de cunoscuta jurnalistă britanică. Viața lui Mihail Sebastian, prezentată drept o „mărturie a naturii autodistructive a rasismului”, este reconstituită de la copilăria în orașul dunărean, primele scrieri și controverse, premiera cu sala plină a piesei „Steaua fără nume” din timpul războiului, dar fără a se ști că piesa a fost scrisă de el, la accidentul rutier suferit în timp ce se îndrepta spre Universitatea din Bucureşti, unde urma să susţină o prelegere despre Balzac.

Mai multe detalii despre perioada în care a fost scris „Orașul cu salcâmi”, roman câștigător al prestigiosului premiu PEN Translation, pot fi vizionateîn episodul dedicat lui Mihail Sebastian, realizat de Storytailors și difuzat simultan pe rețelele sociale ale editurii Penguin, care a publicat în engleză romanele„De două mii de ani” și „Femei”, titluri ale ICR și ale editurii Humanitas.

Publicul interesat este invitat două ore mai târziu să aprofundeze înțelegerea lui Mihail Sebastian și a contextului cultural al anilor interbelici românești, în evenimentul online de lansare a cărții „Femei”, publicat de editura Penguin, găzduit de ICR Londra în cadrul festivalului de literatură „Romania Rocks” și care îi are ca protagoniști pe traducătorul Philip O’Ceallaigh și profesoara Camelia Crăciun (Universitatea din București).

În cadrul proiectului inițiat de reprezentanța ICR la Londra, „Who is Romania”, au fost evocați până acum Ștefan cel Mare, Regina Maria a României, George Enescu și Nicolae Grigorescu. Primelepatru episoade au înregistrat peste500.000 de vizualizări și au fost preluate, între altele, de Clarence House – The Prince of Wales and The Duchess of Cornwall, Daily Mail, BBC Kent, Royalty TV, History Hit, London Philharmonic Orchestra, Familia Regală a României, Festivalul „George Enescu”, Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă al României.

ICR Londra continuă să prezinte publicului internațional personalități românești cu destine remarcabile prin seria unică de filme destinate platformelor social-media, cu scopul de a promova cultura română într-o manieră inovatoare.

Trailerul seriei „Who is Romania“ și episoadele precedente sunt disponibile aici.

Social Media: #WhoIsRomania @RCILondon @TessaDunlop

Sursa: ICR