Categorie Eveniment

Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – POVEȘTI, ediția a XXVII-a

Adaugat de on 11/02/2019 No comments
Concurs Național „Ion Creangă” de creație literară – POVEȘTI, ediția a XXVII-a
foto: muzeulliteraturiiiasi.ro

Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi dă startul înscrierilor în cadrul Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI. Termenul limită de trimitere a lucrărilor pentru ediția a XXVII-a este 31 martie 2019.

La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina). Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.

Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 31 martie 2019 (data poştei) pe adresa: Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), str. Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi, cod 700118, tel. 0747/499488. De asemenea, în plic va trebui inserat formatul electronic al lucrărilor.

Ca în fiecare an, premiile se vor acorda în cadrul Zilelor Bojdeucii, eveniment desfășurat în perioada 13-14 aprilie 2019. Tot atunci se va lansa volumului Poveştile de la Bojdeucă,cu textele autorilor premiați la ediția din anul 2018.

Conform tradiției, poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat anul viitor.

Târgul de carte de la Bruxelles

Adaugat de on 08/02/2019 No comments

 

Târgul de carte de la Bruxelles

foto: ICR.ro

Institutul Cultural Român Bruxelles participă la Târgul de carte de la Bruxelles (Foire du livre), în perioada 14-17 februarie 2019, într-un cadru reprezentativ la nivel european, sub egida EUNIC Bruxelles (Uniunea Europeană a Institutelor naționale pentru cultură).

Scriitorii Ioana Pârvulescu și George Arion sunt invitații ICR Bruxelles și ai Centrului Național al Cărții la Târgul de carte, alături de renumiți autori din zece state europene, un proiect în premieră, realizat în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene și cu consorțiul internațional care organizează Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.

Pentru prima oară, Editura Institutului Cultural Român participă la Târgul de carte de la Bruxelles, la standul librăriei europene Librebookdin Place de l’Europe.

Editura ICR publică albume și cataloage de artă, precum și titluri din literatura română contemporană. O selecție de albume în română, franceză și engleză și traduceri din literatura română, publicate de edituri franceze, belgiene și olandeze, cu sprijinul programelor de traduceri TPS & Publishing, vor fi disponibile pe toată durata târgului.

Sâmbătă, 16 februarie, ora 18:00, Ioana Pârvulescu, laureată a Premiului Uniunii Europene pentru literatură în 2013 și în 2018 și Tiit Aleksejev (Estonia, laureat în 2010) sunt invitați la standul Comisiei Europene, Place de l’Europe, pentru a discuta despre inițiativa Comisiei Europene, dedicată promovării literaturii europene si multilingvismului, finanțată prin programul Europa Creativă.

Întâlnirea „Qu’est-ce que le Prix de littérature de l’Union européenne (EUPL)?” se va desfășura în limba franceză și va fi moderată de Anne Bergman Tahon, directoarea Federației Editorilor Europeni.

Târgul de carte de la Bruxelles aniversează 50 de ani de existență și are ca temă generală «Viitorul» – «Nos Futurs», într-un program internațional care reunește peste 1.100 autori, 500 edituri și 300 dezbateri literare. Târgul numără anual peste 70.000 de vizitatori. Printre invitați, pe afișul Târgului de carte, se numără: Herman Van Rompuy cu volumul Anti-mémoires (Ed. Mardaga, 2018), Jean-Marc Turine (laureatul Premiului Celor Cinci Continente), Andrei Kourkov (PEN Ucraina) Michael Chabon și Tim Willocks (laureați ai Premiului Pulitzer 2001), Giorgy Dragoman (Ungaria), Wojciech Chmielarz (Polonia), Gesuino Nemus (Italia), Kim Leine (Damenarca). În programul dezbaterilor literare de la stanndul Place de l’Europe mai participă și laureații EUPL 2018 din Luxemburg: Jean Back și Gast Groeber. Membrii rețelei EUNIC Bruxelles implicați în acest proiect sunt: Forumul Cultural Austriac, Institutul Cultural Danez, Reprezentanța Permanentă a Estoniei pe lângă UE, Balassi Institut, Ambasada Marelui Ducat de Luxemburg, Institutul Cultural Italian, Institutul Polonez, Reprezentanța Permanentă a Sloveniei pe lângă UE, Ambasada Spaniei, Institutul Basc.

Accesul vizitatorilor la târg este gratuit.

https://flb.be/informations-generales/

Perioada: 14-17 februarie 2019

Loc: Tour & Taxis – Avenue du Port, 86C – 1000 Bruxelles

Programul integral al Târgului de carte este disponibil aici

George Arion, vineri 15 februarie 2019

– 17:30 – 18:00, Întâlnire cu publicul la standul Place de l’Europe

– 18:00 – 19:00, Trei voci ale romanului polițist european: George Arion (România), Alain Berenboom (Belgia)și Mikel Santiago (Țara Bascilor/ Spania), Studio Première RTBF

– 19:00 – 21h, Prezentarea volumului La vodka du Diable la standul Interforum Benelux

Ioana Pârvulescu, sâmbătă 16 februarie 2019

– 18:00,Qu’est-ce que le Prix de littérature de l’Union européenne (EUPL)?: Ioana Pârvulescu (România) și Tiit Aleksejev (Estonia) la standul Place de l’Europe

Doina Ruşti la Festivalul literar al Sardiniei de la Gavoi

Adaugat de on 21/06/2018 No comments

Festivalul literar al Sardiniei de la Gavoi

foto ICR.ro

În perioada 28 iunie – 1 iulie 2018, scriitoarea Doina Ruşti împreună cu traducătorul şi profesorul Roberto Merlo vor participa la cea de a XV-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia. Festivalul este organizat de Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, cu sprijinul Regiunii autonome a Sardiniei, al Primăriei din Gavoi, al Camerei de Comerţ din Nuoro şi în parteneriat cu numeroase alte instituţii active în sectorul public sau privat (http://www.isoladellestorie.it/).

Sâmbătă, 30 iunie, la ora 17.30, în Spaţiul „Alte perspective” din Piaţa Mesu Bidda, Doina Ruşti va participa, alături de scriitorul Omar di Monopoli şi de Roberto Merlo la un eveniment literar prezentat de Simonetta Bitasi. Aceasta reprezintă a opta prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în cadrul parteneriatului cu „L’Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă: Institutul Goethe din Palermo, Institutul polonez de cultură din Roma, Forumul austriac de cultură din Roma, Institutul slovac din Roma, Universitatea din Cagliari, IED – Institutul european pentru design din Cagliari şi, din 2011, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanu şi traducătorul Giovanni Magliocco, la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescu şi traducătoarea Irina Ţurcanu, la cea din 2015 Ana Blandiana şi traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, în 2016 Mircea Cărtărescu şi traducătorul Bruno Mazzoni, iar la ediţia din 2017 Liliana Nechita şi Elena di Lernia.

Doina Ruşti este este una din cele mai importante scriitoare din generaţia postdecembristă. Este, totodată, profesor universitar, scenaristă şi editoare. Este autoarea romanelor Omuleţul roşu (2004), Zogru (2006), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009) şi Manuscrisul fanariot (2015). Cărţile sale sunt apreciate de cititori şi foarte bine clasate în topurile de final de an realizate de criticii români. Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.

Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.

Pentru programul festivalului şi pentru detalii suplimentare accesaţi: http://www.isoladellestorie.it/programma-2018/

Organizatori: Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, în parteneriat cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția pentru participarea scriitoarei din România.

Tel. +39.041.5242309; istiorga@tin.it

Scriitoare din România şi Republica Moldova la Festivalul Big Book de la Varşovia

Adaugat de on 19/06/2018 No comments

Festivalul Big Book Varsovia

foto ICR.ro

La finalul lunii iunie, la inițiativa ICR Varșovia, EUNIC Varșovia va fi pentru prima dată partener al celui mai important eveniment literar al capitalei poloneze, Big Book Festival.  Derulat pe parcursul a trei zile (22-24 iunie), Festivalul, ajuns la cea de-a șasea ediție, este organizat în scopul prezentării literaturii într-un mod complet nou, inovativ, care să angajeze deopotrivă creatorii și cititorii lor. Manifestarea internațională Big Book Festival este unul dintre cele mai tinere și mai dinamice festivaluri ale lecturii din Europa. În programul din acest an se regăsesc 50 de întâlniri cu participarea a peste 100 de creatori, scriitori din 30 de țări și aprox. 10000 de cititori.

În data de 24 iunie va avea loc una dintre cele două mese rotunde ale Festivalului, cele mai puternice elemente din program: PLANETA FEMEILOR. Ce s-ar schimba, dacă femeile ar conduce lumea? – își vor imagina scriitoare, scriitori și cititori din zece țări europene, printre care România și Republica Moldova, reprezentate de Svetlana Cârstean şi Tatiana Ţîbuleac. Moderator va fi cunoscutul jurnalist cultural polonez, Michał Nogaś.

O lume condusă de femei – viziune, utopie, melodia zilei de mâine sau poate o catastrofă? Foarte probabil nu vom fi martori ai acestei realități foarte curând, dar totul este posibil în literatură, în mințile autoarelor, autorilor și celor care citesc. Ce s-ar schimba dacă lumea ar fi condusă de femei? Ce cuceriri și victime ar aduce o asemenea revoluție feminină? De ce este nevoie în realitate pentru ca o asemenea viziune să se concretizeze? Sau poate femeile dețin deja puterea, dar încă nu au folosit-o?

Participanții la eveniment sunt îndemnați la libertatea creativă de a găsi răspunsurile la aceste întrebări. Viziuni postapocaliptice, scenarii absolut pământene, chestiuni globale sau locale, lecții din trecut, realități alternative, interpretări ale prezentului, fapte și fantasme, trăiri personale, teme literare – personale sau întâlnite la alți creatori – toate atitudinile și utopiile sunt permise, chiar și cele neutopice. La masa dezbaterii se vor așeza scriitoarele și scriitorii invitaţi, alături de zece cititoare și cititori, aleși anterior prin concurs.

ICR Varșovia susţine participarea la eveniment a celor două scriitoare din România și Republica Moldova, Svetlana Cârstean și Tatiana Țîbuleac.

Svetlana Cârstean a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T. O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu.
Volumul de debut individual, Floarea de menghină(2008) a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie.

Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în 2013, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Svetlana Cârstean a lansat în 2015 volumul Gravitație, la Editura Trei. În aprilie 2016, împreună cu Athena Farrokhzad, a lansat în Suedia un volum comun de poezie-eseu, Trado, publicat la Editura Albert Bonnier, în colaborare cu editura Rámus. Cartea a apărut în 2016 la Editura Nemira.A coordonat, timp de cinci ani, la Editura Pandora M (Grupul Editorial Trei), propria colecție de poezie, “Cercul Poeților Apăruți”. Din toamna lui 2016, coordonează o nouă colecție de poezie la Editura Nemira, Vorpal. Scriitoarea a făcut parte în calitatea de manager cultural din Curatoriumul care a realizat dosarul Bucureștiului pentru competiția Capitală Europeană a Culturii 2021, în perioada 2015-2016.

Jurnalistă de profesie, cu studii la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comu­ni­cării, Universitatea de Stat din Moldova, Tatiana Ţîbuleac a inițiat în 1995 rubrica Povești adevărate în cotidianul „Flux“ şi a făcut parte din echipa PRO TV Chișinău, din 1999, în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri.S-a stabilit în Franța în 2009 și a debutat cu Fabule mo­derne (Ed. Urma Ta, 2014; ediția a II-a, Ed. Libris Editorial, 2016).În 2016 publică cea de-a doua carte, Vara în care mama a avut ochii verzi (Ed. Cartier, ed. a II-a 2017), un volum deja bestseller în Republica Moldova, foarte bine primit și în România. În luna aprilie 2018, Tatiana Țîbuleac a fost una dintre câștigătoarele la categoria „Proză” în cadrul Galei Premiilor revistei Observator cultural cu Vara în care mama a avut ochii verzi. Romanul este și câștigătorul premiului „Observator Lyceum”, din cadrul aceleiași gale.

Ana Blandiana a câștigat Premiul Griffin Trust pentru excelență poetică

Adaugat de on 19/06/2018 No comments

Ana Blandiana

Ana Blandiana ; foto tnb.ro

Poetei și eseistei Ana Blandiana i-a fost decernat premiul pentru excelență poetică al fundației Griffin (The Griffin Trust for Excellence in Poetry Lifetime Recognition Award) în cadrul unei ceremonii desfășurate la Toronto pe 6 iunie. Ea este cea de-a douăsprezecea laureată a prestigioasei distincții.

Antologia The Sun of Hereafter & Ebb of the Senses (titlul original: Soarele de apoi. Refluxul sensurilor), tradusă în limba engleză de Paul Scott Derrick și Virica Patea, a fost publicată la editura britanică Bloodaxe la sfârșitul anului trecut, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programul TPS. În 2014, cu sprijinul Institutului Cultural Român, aceeași prestigioasă editură a publicat traducerea volumului Patria mea A4 (My Native Land A4).

Distincția este o recunoaștere a meritelor excepționale ale unor poeți de talie internațională, printre laureați numărându-se câștigătorul premiului Nobel pentru literatură Tomas Tranströmer (Suedia) în 2007, Ko Un (Coreea de Sud) în 2008, Hans Magnus Enzensberger (Germania) în 2009 sau Adelia Prado (Brazilia) în 2014.

Ceremonia de decernare a premiului a fost urmată de o lectură publică pe 7 iunie 2018.

Născută în 1942, Ana Blandiana este una dintre cele mai apreciate poete contemporane. Autoare a paisprezece volume de poezie, a două de proză, a șapte culegeri de eseuri și a unui roman, opera sa a fost tradusă în douăzeci și șase de limbi.

„Românii și Marele Război”: Program românesc la National Army Museum

Adaugat de on 19/06/2018 No comments

Românii și Marele Război

foto ICR.ro

Celebrul muzeu londonez National Army Museum va găzdui, la propunerea și în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Londra, un program de evenimente (expoziție, conferință, spectacol) menite să celebreze Centenarul Marii Uniri. Intitulat „Românii și Marele Război”, proiectul se va desfășura timp de o lună, între 15 iunie și 15 iulie, și este realizat în parteneriat cu Ambasada României la Londra, Muzeul Naţional de Istorie a României și Biroul Ataşatului Apărării la Londra. 

Programul românesc a debutat, în data de 15 iunie, cu o conferință susținută de unul dintre cei mai importanţi istorici militari români, generalul Mihail E. Ionescu. Profesorul Ionescu va discuta despre participarea României la Primul Război Mondial şi va accentua aspecte ale relațiilor româno-britanice în această conflagrație, ale alianţei dintre cele două state în acest context, referindu-se şi la aspecte ce ţin de finalul războiului şi Marea Unire.

Mihail E. Ionescu este profesor universitar şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe Politice la SNSPA, general-maior în rezervă şi director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării.

Tot din data de 15 iunie, publicul britanic va putea vizita, timp de o lună, expoziția „Românii și Marele Război” – 23 de panouri ce conţin fotografii şi explicaţii privind parcursul ţării noastre în Primul Război Mondial, la care se adaugă uniforme, realizate cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie a României. Inaugurarea oficială a expoziţiei va avea loc în data de 20 iunie, în cadrul unui program special de tip „late at” (program care presupune extinderea orelor de program).  În aceeași seară va avea loc și o reprezentație a spectacolului „The Queen’s War” / „Războiul Reginei”, dramatizare după jurnalele Reginei Maria de Anca Doczi şi Cristian Luchian, o producţie a Immersive Theatre, Londra. Reamintim că premiera acestui spectacol a avut loc la sediul ICR, în cadrul programului permanent de teatru, în 10 și 11 mai 2018.

National Army Museum este muzeul principal al Armatei britanice, localizat în cartierul  Chelsea, care cuprinde cinci galerii dedicate istoriei militare britanice. Redeschis anul trecut, după lucrări de modernizare foarte costisitoare, muzeul reprezintă unul dintre punctele de atracție ale Londrei, beneficiind de dotări moderne și de expoziții interesante.

Pentru mai multe detalii despre acest proiect și programul ICR Londra, vă invităm să vizitați www.icr-london.co.uk și https://www.facebook.com/ICRLondon/

În cadrul programului de celebrare a Anului Centenarului în Marea Britanie, în organizarea ICR Londra și a partenerilor săi, au mai avut loc:

• Realizarea și lansarea site-ului „The Making of United Romania” (romaniancentenary.org);

• Concert „100” al trupei Imago Mundi

• Conferință dedicată Unirii de la 24 ianuarie 1859;

• „100 de ani de muzică românească”: concertele „Muzica Primului Război Mondial”, „Muzică în România Mare” și „Partituri de dincolo de dictatură”

• Expoziția şi conferința „Războiul la feminin: româncele în Primul Război Mondial”;

• Programul României la Târgul Internațional de Carte de la Londra, cu o ediţie dedicată participării românilor în Primul Război Mondial și Centenarului Marii Uniri;

• „Grădina Marii Uniri” – o inițiativă multidisciplinară inedită care pune în valoare bogăția și unicitatea patrimoniului natural românesc, înțeles ca o metaforă a diversității României create la sfârșitul Marelui Război, dar și ca sursă identitară și de inspirație artistică.

• România la Festivalul de Arhitectură de la Londra: „Un secol de arhitectură românească”.

Lansare : „Bucureștiul fanariot”, de Tudor Dinu

Adaugat de on 04/03/2018 No comments

Lansare, sesiune de autografe – Tudor Dinu, Bucureștiul fanariot – marți, 6 martie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare Bucurestiul Fanariot

foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei.
Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Fotografia de pe copertă: Jeni Mateescu – Biserica Stavropoleos (detaliu)

 

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

  • Titlu: Bucureștiul fanariot
  • Subtitlu: Administrație, meșteșuguri, negoț
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-5010-8

Cartea poate fi achizitionata online de aici.

Volumul I poate fi cumparat de aici.

 

Lansare de CARTE: „Casa de la Marginea Noptii”, de Catherine Banner

Adaugat de on 04/03/2018 No comments

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 7 martie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner,  bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA.

Lansare Carte: Casa de la Marginea Noptii

foto Editura Humanitas

Castellamare, o insulă imaginată în largul coastelor Siciliei, biciuită de sirocco și aflată sub protecția Sfintei Agata, suficient de îndepărtată de continent ca să fie uitată, dar nu îndeajuns încât să fie ocolită de freamătul și zbuciumul lumii. Inima insulei este Casa de la Marginea Nopții, un bar situat într-una dintre cele mai vechi clădiri de piatră, cu fațada acoperită de bougainvillea. Acesta este locul în care Amedeo Esposito, un copil abandonat din Florența ajuns medic, își găsește un cămin și mai ales dragostea, pentru a întemeia ceea ce a visat de când se știe: o familie. Cuprinzând aproape un secol de istorie, împletind mistere ale insulei și taine ale locuitorilor ei, încercări și sacrificii, Casa de la Marginea Nopții urmărește destinele membrilor familiei Esposito și ale celorlalți locuitori care trăiesc, iubesc și mor pe această insulă.

„Amintind de Casa spiritelor de Isabel Allende, romanul autoarei britanice Catherine Banner ne transportă într-o lume ancorată deopotrivă în mit și în realitate, o lume cu personaje de o stranietate încântătoare, cu o arhitectură amplă.“ Kirkus Reviews

„Cartea lui Catherine Banner este palpitantă, luxuriantă, combină istoriile de iubire, rivalitățile și speranțele unei familii într-o poveste splendidă. În scrisul lui Banner se regăsesc ecouri din Italo Calvino. Lectura Casei de la Marginea Nopții e ca o călătorie într-o lume fantastică în care timpul a stat în loc, și totuși schimbările se petrec într-o pace de neînchipuit.“Star Tribune

„O emoționantă istorie a patru generații dintr-o familie italiană. Acest roman dramatic, cu o scriitură elegantă, abundă în personaje interesante și în povești misterioase, pe care insularii le-au păstrat din tată în fiu.“ Booklist

Catherine Banner s-a născut la Cambridge în 1989 și a început să scrie proză la vârsta de paisprezece ani. A studiat literatura engleză la Fitzwilliam College, Cambridge, apoi a fost profesoară  în comitatul Durham. Mai întâi a publicat o trilogie pentru adolescenți, The Last Descendants, alcătuită din romanele: The Eyes of a King (2008), Voices in the Dark (2010) și The Heart at War (2015). Apărut în 2016, romanul Casa de la Maginea Nopții (The House at the Edge of Night; Humanitas Fiction, 2018) a devenit bestseller internațional și a fost tradus în douăzeci și două de limbi, în SUA figurând printre cele mai bune cărți ale anului în topurile alcătuite de Kirkus Reviews, NPR și Los Angeles Public Library. Catherine Banner este membră a PEN Writers’ Circle. De asemenea, este consultant pentru Project VOICE, o organizație non-profit de creative writing al cărei scop constă în încurjarea lucrătorilor umanitari din întreaga lume să-și spună poveștile, fiecare în propria limbă. În prezent locuiește împreună cu soțul ei la Torino.

  • Titlu: Casa de la Marginea Nopții
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 472
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-390-9

Cartea poate fi achizitionat online de aici.

Gaudeamus – Targ de Carte: Craiova, 28 februarie – 4 martie

Adaugat de on 21/02/2018 No comments

Targul de carte GAUDEAMUS Craiova 2018 va avea loc în perioada 28 februarie – 4 marti în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, spaţiul deja tradiţional de întâlnire al cărţii şi mărţişorului, la început de primăvară.

Targ de Carte Gaudeamus Craiova 2018

Programul de vizitare Gaudeamus Craiova 2018 este următorul:
– miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 şi 18.00;
– duminică, între orele 10.00 şi 14.00.

Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018

Adaugat de on 14/02/2018 No comments

Mircea Cartarescu

foto Editura Humanitas

Scriitorul Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018, unul dintre cele mai prestigioase premii literare germane. Acordat de Academia Bavareză de Arte Frumoase şi de orasul Lübeck, premiul va fi decernat scriitorului român în cadrul unei ceremonii organizate la Teatrul Lübeck, pe 17 noiembrie 2018, potrivit unui anunţ făcut de editura Humanitas.

Mircea Cărtărescu, născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. Este profesor doctor la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. A semnat peste 25 de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte „Nostalgia”, „Levantul”, trilogia „Orbitor” şi romanul „Solenoid”.

Cărţile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare româneşti şi zece importante premii internaţionale, între ele: premiul internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), premiul internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“ (2012), premiul internaţional pentru Literatură, la Berlin (2012), premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, în Elveţia (2013), marele premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), premiul „Tormenta en un vaso”, Spania (2014), premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, în 2015, şi premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, în 2015.

După 1989, este activ în publicistică pe diferite teme de actualitate culturală şi politică. I-au fost decernate, între altele, Ordinul naţional „Serviciul credincios” în gradul de Comandor (2000),  Ordinul „Meritul cultural” în gradul de Mare ofiţer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia „Nihil Sine Deo” a Casei Regale române (2016).