Categorie DEX K

Definitie ‘k’

K s.m. invar. A paisprezecea literă a alfabetului limbii române, folosită în scrierea numelor proprii şi în |neologisme|neologism| cu caracter internaţional; sunete notate cu această literă: a) |consoană oclusivă|oclusiva| |palatală (2)|palatal| surdă (2), cu valoarea grupului de litere ch înainte de e şi i; b) consoană oclusivă |velară|velar| surdă, cu valoarea literei c. [Pr.: ca]. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kagu’

KÁGU s.m. Pasăre din Noua Caledonie, de mărimea unui corb, cu un penaj cenuşiu, având pe cap o creastă cu pene pe care o ridică şi o coboară după voie. (cf. germ. Kagu) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘kabuki’

KABÚKI s.n. Gen de teatru tradiţional japonez în care dialogurile alternează cu părţi psalmodiate sau cântate şi balet. * (Adjectival) Teatru kabuki . – Din engl., fr. kabuki. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kabili’

KABÍLI s.m. pl. Populaţie din regiunile muntoase ale Algeriei. [Sil. -bili] – Din fr. Kabyles. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kabil’

kabíl adj. m., s. m., pl. kabíli (-bili); adj. f., s. f. kabílă, pl. kabíle Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a

Definitie ‘kana’

KÁNA s.f. invar. Semn silabic în scrierea japoneză. (cf. fr. kana

Definitie ‘kali’

KALI- v. |kaliu|kaliu|. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘kampuchian’

KAMPUCHIÁN, -Ă, kampuchieni, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) din Kampuchia; cambodgian. [Pr.: -ci-] – Kampuchia (n.pr.) + suf. -an. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kalasnikov’

kaláşnikov s. n., pl. kaláşnikovuri Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a

Definitie ‘kampong’

KAMPÓNG s.n. Aglomeraţie umană, sat în Java şi Indochina. (cf. fr. kampong