Definitie ‘rabla’

RÁBLĂ, rable, s.f. (Fam. şi |depr|depreciativ|.) 1. Lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură. 2. Animal bătrân şi slab; |gloabă|gloabă|. 3. Om îmbătrânit şi sleit de puteri, |ramolit|ramolit|. – Cf. bg. %hrăbla% „ceva care este spart, rupt, care are lipsuri etc.” Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române