Definitie ‘tabaci’

TĂBĂCÍ, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A transforma pielea brută, cu ajutorul |tananţilor|tanant|, într-un produs moale, |suplu|suplu|, |impermeabil|impermeabil|, |elastic|elastic| şi rezistent; a |argăsi|argăsi|. ** Fig. (Glumeţ) A |snopi|snopi| în bătăi. – Din |tabac|tabac|^2. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne