Category Archives: DEX K - Page 6

Definitie ‘kasida’

KASÍDĂ, kaside, s.f. Specie a liricii clasice turce şi persane, asemănătoare cu oda. – Din fr. kasside. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘kappa’

KÁPPA s.m. A zecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului k. [scris k] (din fr. kappa < gr. < orig. semit.; cf. ebr. kaph) [def. MDN] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

Definitie ‘kasher’

KASHÉR adj. invar., adv. (Despre alimente) Pur, curat, potrivit ritualurilor mozaice. [Pr.: ca-şér] (cf. fr. kasher < ebr. kāshēr = potrivit, curat) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘kapo’

KÁPO s.m. Deţinut cu funcţie de comandă, în lagărele naziste. (din germ. Kapo < prob. împr. din it. capo = şef) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘karting’

KÁRTING s.n. v. |carting|carting|. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘kaon’

KAÓN, kaóni, s.m. a. Particulă elementară, mezonul K. b. Mezon instabil care poate să prezinte sarcină electrică sau să fie neutră şi este de aproximativ 970 de ori mai greu decât un electron. (din fr. kaon < vocab. ştiinţif. internaţ. ka = kappa [de la mezonul K, denumirea sa anterioară) + suf. -on) [def. a. MDN, b. MW] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

Definitie ‘kart’

KART s.n. v. |cart^2|cart| [în DN]. Sursa: Dicţionar de neologisme

Definitie ‘karnac’

KARNÁC s.n. Calitate de bumbac egiptean. (cf. fr. karnac < n. pr. Karnak = oraş în sudul Egiptului, pe Nil, la nord de Luxor) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

Definitie ‘karma’

KÁRMA s.f. (În sistemul filozofic brahmanic) Noţiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acţiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin. – Din engl., fr. karma. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Explicatie adoptie Karma in numele unor companii (cazul unui producator de scutere electrice pentru persoane cu dizabilitati).

 

Definitie ‘karling’

KÁRLING, karlinguri, s.n. (Geol.) Creastă de munte stâncoasă, ascuţită; custură (2). – Din germ. Karling. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.