KÁRLING, karlinguri, s.n. (Geol.) Creastă de munte stâncoasă, ascuţită; custură (2). – Din germ. Karling. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

KERATOSCÓP s.n. v. |cheratoscop|cheratoscop|. Sursa: Dicţionar de neologisme

K.D. s.n. v. |knock-down|knockdown|. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

KERATO- v. |cer^1-|cer|. Sursa: Dicţionar de neologisme

KAZÓO s.n. Instrument muzical rudimentar, la negrii din America de Nord, format dintr-un tub închis la capăt de o membrană care vibrează o dată cu emisia vocală. [Pr.: că-zú] (din amer. kazoo < onomat.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

KERATÍTĂ s.f. v. |cheratită|cheratită|. Sursa: Dicţionar de neologisme

KAZANIÁN s.n. Etaj al |permianului|permian| superior de |facies|facies| marin, pe platforma rusă, corespunzător |turingianului|turingian| din vestul Europei. (din rus. kazanskii) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

KERAMÍT s.n. Gresie ceramică obţinută prin arderea amestecului de argilă refractară cu marnă dolomitică, folosită la fabricarea dalelor de pavaj. – Din fr. kéramite. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

KAZÁH, -Ă, kazahi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Kazahstanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Kazahstanului sau populaţiei lui, privitor la Kazahstan sau la populaţia lui. – Din rus. kazah. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

KÉYBOARD s.n. Clape, claviatură; tastatură. [Pr.: chí-bo(ă)rd] (din engl. keyboard) Sursa: Marele dicţionar de neologisme